Bănci precum BCR (Banca Comercială Română), BRD Societe Generale sau Banca Transilvania, primele trei din sistemul bancar românesc după active, ar putea raporta de anul viitor direct la Frankfurt, dacă BCE va decide că acestea au importanţa sistemică pentru a fi supravegheate precum marile bănci europene.
„De regulă, cele mai mari trei bănci locale (din ţările în afara UE) sunt supravegheate direct de către BCE. Nu contează neapărat cota de piaţă, există şi alte criterii. S-ar putea ca BCE să lase supravegherea la nivelul autorităţilor locale”, a declarat Virgil Dăscălescu, director în cadrul Direcţiei de Stabilitate Financiară din cadrul BNR, cu ocazia seminarului EU-Cofile, la Sinaia. Acesta a precizat că o bancă locală, subsidiară a unei bănci-mamă din zona euro, poate fi, de asemenea, supravegheată direct de către BCE.
Băncile care vor fi selectate de BCE vor fi supuse şi unui exerciţiu de evaluare a calităţii activelor în procedură extinsă, similar celui derulat în zona euro în acest an, dar şi unor teste de stres realizate pe baza datelor rezultate, spune oficialul BNR.
12 filiale cu bănci mamă din zona euro au fost testate doar pe anumite module în acest an, iar cercetarea de anul viitor ar urma să fie mult mai în detaliu pentru băncile selectate şi considerabil mai riguroasă decât cele realizate periodic de BNR.
Dăscălescu a precizat că exerciţiul de testare a calităţii activelor poate fi făcut şi de către BNR şi validat apoi de BCE, cu amendamente, însă banca centrală cu sediul la Frankfurt poate decide să facă testul cu experţii săi şi cu sprijinul BNR.
Dintre băncile cu capital românesc, oficialul BNR spune că „Banca Transilvania va fi supusă în mod probabil exerciţiului de evaluare cuprinzător”.
Exerciţiul european a relevat o diferenţă de 136 de miliarde de euro între nivelul real al expunerilor neperformante – împrumuturi cu întârzieri la plată de peste 90 de zile -, şi cel declarat. Astfel, volumul total al expunerilor neperformante a crescut la 879 de miliarde de euro, calculat pentru cele mai mari 130 de bănci din zona euro.
Dăscălescu spune că nu se aşteaptă la o evoluţie similară a expunerii neperformante reale faţă de cea declarată în cazul băncilor locale supuse testelor.
„Este de aşteptat să nu apară efecte mari (…) Am avut anumite simulări şi nu mă aştept la o explozie a indicatorului expunerilor neperformante”, a declarat Dăscălescu.
Printre riscurile pe care testele de stres urmează să le releve se numără cel de credit şi cel privind un posibil şoc asupra finanţării, „foarte importante pentru România”, apreciază oficialul BNR. Scenariul adevers pentru acest test urmează a fi stabilit, de asemenea, în perioada următoare.