Intrările de capital străin în băncile din România au scăzut cu 70% de la debutul crizei financiare din 2008 și până în luna februarie a anului trecut, când au atins cel mai mic nivel, relevă o analiză a prim-viceguvernatorului Băncii Naționale a României (BNR), Florin Georgescu.
Potrivit datelor amintite, în perioada premergătoare aderării României la UE (2007) și continuând până la criza financiară din 2008, intrările de capital străin au crescut agresiv, de la doar 4 miliarde de euro la nivelul lunii decembrie 2004 până la peste 27 de miliarde de euro în noiembrie 2008.
Stimulate de aceste intrări de capital venite dinspre băncile-mamă, băncile locale au acordat masiv credite, mai ales că dobânzile din România le excedau cu mult pe cele din țările de proveniență a capitalului, astfel încât raportul dintre credite și depozite a ajuns la un maxim de 131%, înainte să înceapă prăbușirea. De la finalul lui 2008, arată datele prezentate de oficialul BNR, tendințele s-au inversat, iar intrările de capital au ajuns la doar 7 miliarde de euro la nivelul lui februarie 2021, cu 70% mai mici decât în 2009.
Banii atrași de la români și firmele private din România au mers masiv către stat, în timp ce populația și companiile rămân subbancarizate. De ce plătim cele
După ce au beneficiat indirect de sprijinul autorităților prin contractarea unui împrumut de 20 de miliarde de euro de la Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială, grupurile bancare din România, dominate copios de capitalul străin, și-au schimbat modelul de business, bazându-și activitatea pe resurse atrase de la companiile și populația din România.
Astfel, resursele interne atrase de bănci au crescut cu nu mai puțin de 155%, de la doar 38 de miliarde de euro la debutul crizei la 97 de miliarde de euro în prezent, arată sursa citată. În ultimii trei ani, expunerea băncilor pe titluri de stat emise de autoritățile din România a crescut cu 45%, de la aproximativ 22 de miliarde de euro în 2019 la 32 de miliarde de euro la nivelul lunii iunie 2022. În acleași timp, nivelul de bancarizare din România a rămas cel mai scăzut din Europa, fiind chiar mai mic decât înainte de 2008, când a izbucnit criza financiară. În prezent, raportul credite/depozite este de doar 69% în România, față de 109% cât rste media europeană.
Prim-viceguvernatorul explică și care sunt cauzele acestei subdezvoltări structurale. „România are cel mai mic nivel al intermedierii bancare: activele băncilor reprezintă doar 55% din Produsul Intern Brut (PIB), de aproape 5 ori mai puțin decât media UE. Factorii determinanți pentru această situație vin atât din partea ofertei cât și din partea cererii. În România există un număr foarte mare de firme subcapitalizate (doar 12.000 dintr-un total de 690.000 de companii sunt bancabile). Alte cauze sunt comportamentul de plată indisciplinat din economia reală, preferința pentru împrumuturi luate de la acționari (30% din total) sau împrumuturi comerciale (29%), nivelul redus de educație financiară a debitorilor, dar și un nivel nu prea ridicat de pregătire profesională a lucrătorilor din sistemul financiar”, se arată în prezentarea oficialului BNR.
O cauză importantă a nivelul foarte scăzut de bancarizare din România o constituie dobânzile, care au fost constant printre cele mai mari din Europa. Analiza prim-viceguvernatorului băncii centrale identifică și motivele pentru care românii plătesc dobânzi atât de mari: