Oficialii CE, FMI şi BCE se află în Cipru pentru discuţii, după respingerea taxei pe depozite

Parlamentul cipriot a refuzat marţi seară să accepte taxarea depozitelor bancare pentru finanţarea unui acord de bailout, convenit sâmbătă cu scopul de a menţine statul mediteranean în zona euro.

Ministrul luxemburghez al Finanţelor, Luc Frieden, a cerut colegilor săi din zona euro să se întâlnească urgent în şedinţă pentru a pune la punct un nou pachet.

Banca Centrală Europeană (BCE) trebuie să decidă dacă va acorda mai mult timp Ciprului sau dacă va tăia liniile de finanţare către băncile cipriote, deschizând calea pentru intrarea ţării în default.

„Nu este un rezultat bun, nici pentru Cipru, nici pentru zona euro, şi trebuie să căutăm împreună alternative la pachetul negociat”, a afirmat Frieden, citat de Bloomberg.

El consideră că rezultatul votului din parlamentul cipriot reprezintă „o veste foarte tristă”, însă decizia trebuie respectată.

„Tot ce contează acum este să luăm toate măsurile necesare pentru a asigura stabilitatea zonei euro”, a adăugat oficialul.

Comisia Europeană, Fondul Monetar Internaţional şi Banca Centrală Europeană au anunţat în weekend că guvernul din Cipru a acceptat un program de bailout care presupune, pe lângă măsuri fiscale tradiţionale, şi aplicarea unei taxe speciale asupra depozitelor bancare din ţară pentru a obţine 5,8 miliarde euro, bani destinaţi recapitalizării băncilor.

Cuantumul taxei a fost stabilit iniţial la 6,75% pentru depozitele mai mici de 100.000 euro, respectiv 9,9% pentru cele mai mari. În ultimele zile s-au vehiculat mai multe variante pentru a creşte şansele acordului să treacă prin Parlament, vizând reducerea poverii asupra micilor economii, în defavoarea depozitelor mari.

Se estimează că o treime din depozitele bancare de 68 miliarde euro din Cipru sunt deţinute de companii şi investitori din Rusia. Firme sau persoane din Marea Britanie şi Grecia deţin de asemenea economii semnificative în Cipru.

Decizia de taxare a depozitelor bancare a provocat furie în Cipru şi îngrijorare pe plan internaţional, unde a fost considerată un precedent periculos pentru zona euro.

Bursele au scăzut marţi, iar euro a coborât la minmul ultimelor 4 luni faţă de dolar, din cauza posibilităţii unui impas în Cipru.

Protestatarii adunaţi marţi seară în faţa Parlamentului de la Nicosia au aplaudat rezultatul dezbaterilor: 36 de voturi împotrivă, 19 abţineri şi nici un vot pentru.

Ministrul german al Finanţelor, Wolfgang Schaeuble, a declarat într-un comunicat că regretă rezultatul votului din Parlamentul cipriot, subliniind că Ciprul este un „caz unic” şi nu reprezintă un precedent.

„Am luat măsurile adecvate de precauţie pentru a ne asigura că decizia nu va avea niciun efect negativ asupra zonei euro. Oferta (propusă de miniştrii Finanţelor din zona euro) rămâne pe masă”, a afirmat oficialul german.

Ministrul olandez al Finanţelor Jeroen Dijsselbloem, preşedintele Eurogroup, a adoptat o poziţie similară, precizând că zona euro „este pregătită să ajute Ciprul în eforturile de reformă”.

Preşedintele cipriot a convocat miercuri dimineaţă liderii principalelor partide politice, iar băncile şi bursa de la Nicosia rămân închise.

Ministrul cipriot al Finanţelor, Michael Sarris, nu a fost în ţară în timpul dezbaterilor din Parlament, după ce a plecat la Moscova pentru a discuta despre un posibil sprijin financiar. Moody’s estimează că firmele şi investitorii din Rusia deţin 24 miliarde euro în depozite bancare în Cipru. Preşedintele rus Vladimir Putin consideră că taxa asupra depozitelor bancare ar fi fost „incorectă, neprofesionistă şi periculoasă”.