Olaf Scholz a anunțat din nou că se opune ca Germania să livreze rachete cu rază lungă de acțiune Taurus către Ucraina
Scholz a explicat din nou că armata ucraineană nu poate folosi singură aceste rachete, prin urmare ar fi nevoie de implicarea directă a militarilor germani în operaţiunile de direcţionare a rachetelor către ţintele ruseşti şi în alte sarcini legate de operarea sistemelor. El a menţionat anterior că în acest mod procedează militarii englezi şi francezi cu rachetele Storm Shadow/Scalp furnizate Ucrainei. În intervenţia sa de miercuri în Bundestag, cancelarul german şi-a exprimat temerea că furnizarea unor astfel de arme către Kiev ar putea presupune o implicare mai directă Germaniei în războiul cu Rusia.
„Prudenţa nu este ceva care să poată fi calificat drept slăbiciune, cum fac unii, în schimb prudenţa este un lucru la care au dreptul cetăţenii acestei ţări”, a spus Scholz în faţa parlamentarilor.
„Pentru mine iese din discuţie să furnizăm sisteme de arme cu rază mai lungă de acţiune dacă furnizarea lor ar implica de asemenea soldaţii germani, chiar şi în afara Ucrainei. Aceasta este o linie pe care eu, din poziţia de cancelar, nu doresc să o trec”, a indicat şeful Guvernului Federal german.
După dezbaterea la care el a oferit aceste explicaţii, opoziţia reprezentată de Uniunea Creştin-Democrată/Uniunea Creştin-Socială (CDU/CSU) intenţionează să forţeze joi în Bundestag un vot asupra unei rezoluţii care cere Guvernului să ofere Ucrainei rachete aer-sol Taurus, care au o rază de acţiune de peste 500 de kilometri şi cu care armata ucraineană ar putea lovi ţinte mult în spatele liniilor ruseşti.
Şi partenerii de coaliţie ai cancelarului social-democrat, liberalii şi mai ales lidera Verzilor titulară a Externelor, Annalena Baerbock, solicită furnizarea rachetelor Taurus cerute de Ucraina. Totuşi, în voturile anterioare asupra unor moţiuni prin care opoziţia a încercat să întoarcă decizii ale lui Scholz, acesta a fost susţinut de parlamentarii din partidele de coaliţie.
Germania este, după SUA, a doua ţară în clasamentul ajutorului militar oferit Ucrainei după invazia rusă, cu o contribuţie de 17,7 miliarde de euro, potrivit datelor Institutului Kiel.