Oleleu (ANSVSA): Este important să reducem perioada de carantină pentru animalele destinate exportului în cât mai multe ţări

„Iordania reprezintă unul dintre partenerii foarte importanţi ai crescătorilor de ovine din România, pentru că anual acolo ajunge un număr important de ovine şi vorbim de ordinul sutelor de mii. Noi am solicitat încă din cursul anului trecut o reducere a perioadei de carantină de la 28 la 14 zile şi am obţinut o reducere iniţială de 21 de zile, dar urmare a discuţiilor pe care le-am avut din punct de vedere tehnic cu domnul ministru al Agriculturii din Iordania (Khaled Al-Hneifat n.r.), care a fost prezent în România, în perioada 13-16 martie 2023, am obţinut promisiunea de a reduce perioada de carantină de la 21 la 14 zile, iar 14 zile este cea mai scurtă perioadă care poate fi obţinută. De ce este importantă această reducere a perioadei de carantină? În primul rând din punct de vedere economic, pentru că atunci când un efectiv important de animale rămâne o perioadă mai scurtă în fermele de carantină, respectiv în centrele de colectare a ovinelor de unde pleacă apoi în Iordania, şi costurile agenţilor economici din România sunt mai mici”, a precizat vicepreşedintele ANSVSA, scrie Agerpres.

Oleleu afirmă că această reuşită cu Iordania poate să ofere României posibilitatea de a redeschide discuţiile şi cu alte state, unde există perioade destul de lungi de carantină în centrele de colectare, respectiv perioada maximă de 28 de zile.

„Arabia Saudită este o altă destinaţie de unde aşteptăm un răspuns, tot aşa pentru o reducere a perioadei de de carantină. Apoi în Emiratele Arabe Unite, Iran, unde ne dorim tot o reducere la 14 zile. Este foarte important să reuşim în cât mai multe ţări. Pe de o parte, acolo unde nu avem în momentul de faţă certificatele sanitare veterinare agreate, ele trebuie să fie agreate, iar ANSVSA a făcut demersurile în absolut toate ţările unde ar exista potenţial de export. Urmează să primim şi din partea celorlalte ţări atât deschiderea cât şi reducerea perioadei de carantină, acolo unde avem deja stabilită perioada”, a explicat reprezentantul Autorităţii, potrivit Agerpres.

În opinia sa, Israel este o altă ţară unde România exportă bovine, ovine şi caprine vii, însă se află într-o fază destul de avansată pentru exportul cărnii de animale rezultate în urma sacrificării în unităţile din ţara noastră.

„Am oferit garanţiile necesare, au fost şi vizite în teritoriu la câteva unităţi de abatorizare, astfel încât agenţii economici din România să poată pune pe piaţa Israelului carne rezultată în urma sacrificării în unităţile autohtone, respectiv carne de bovină şi carne de ovină. De altfel, acest deziderat noi îl avem şi pentru alte ţări, pornind şi de la aspecte legate de bunăstarea animalelor în timpul transportului, dar şi de la tradiţia pe care unele ţări o au şi care preferă un anumit tip de sacrificare şi într-un anumit termen. De aceea este imposibil să intri, cel puţin într-o perioadă relativ scurtă, cu carne obţinută în România, urmare a sacrificărilor de animale. Suntem destul de avansaţi pe acest subiect cu serviciile sanitare veterinare din Israel şi ne dorim ca în cursul anului 2023 să reuşim ca animale sacrificate în România să facă obiectul punerii pe piaţa din Israel a cărnii sub diferite forme, fie că vorbim de carne în carcasă sau carne tranşată sau condiţionată în anumite feluri”, a subliniat Ioan Oleleu.

Rolul serviciilor sanitare veterinare naţionale este de a garanta toate condiţiile care sunt agreate cu ţările unde urmează să plece animalele, iar pentru fiecare ţară sunt agreate certificate sanitare veterinare de transport, precum şi analizele care se fac în România, având în vedere că ANSVSA, autoritatea competentă în domeniu, trebuie să garanteze sănătatea animalelor care pleacă de la noi în alte ţări.

„Analizele care se fac la noi sunt recunoscute în ţările respective, pentru că la nivel naţional reţeaua de laboratoare aflată în subordinea ANSVSA este una foarte dezvoltată, printre cele mai dezvoltate la nivel european, şi în fiecare an am susţinut din punct de vedere financiar dezvoltarea laboratoarelor, aşa cum am făcut şi în acest an”, a mai spus el.

Potrivit sursei citate, partea iordaniană a fost convinsă, cu ocazia vizitei efectuate în România, să reducă perioada de carantină şi datorită prezentării din punct de vedere tehnic a programului strategic de monitorizare a bolilor în România, prezentare realizată la Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animalelor (IDSA).

„Acestea au convins foarte mult partea iordaniană, în frunte cu ministrul Agriculturii, în ceea ce priveşte soliditatea procesului de supraveghere a stării de sănătate a animalelor la nivel naţional. Numărul mare de analize şi capacitatea analitică pe care o are România au fost un factor foarte important. De asemenea, a contat şi numărul mare de specialişti implicaţi în tot acest proces de supraveghere şi mai ales profesionalismul şi certificările internaţionale ale personalului care lucrează atât în laboratoarele Direcţiilor Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA), cât şi ale personalului care asigură supravegherea acestor exploataţii”, a transmis vicepreşedintele Autorităţii.

Oleleu a precizat că ministrul iordanian al Agriculturii a propus organizarea unor sesiuni de instruire în domeniul sanitar veterinar pentru medicii veterinari iordanieni în cadrul IDSA sau la nivelul DSVSA-urilor, acesta fiind „un proces susţinut pe componenta financiară şi de către ministrul Agriculturii din România, domnul Petre Daea”.

Alte oportunităţi pentru exportul de animale vii, unde sunt în curs de negociere condiţiile sanitare veterinare, sunt în Libia şi Liban, în timp ce cu China se poartă încă negocieri pentru exportul de animale vii, România fiind prezentă doar cu produse procesate, respectiv miere, lactate, dar în cantităţi destul de reduse.

„Pe produse animale şi non-animale avem schimburi importante cu ţările din Uniunea Europeană. Acest lucru se datorează faptului că foarte multe unităţi de procesare, atât în domeniul cărnii, cât şi laptelui, dar şi al produselor de origine non-animale, corespund regulamentelor UE, prin investiţiile majore pe care le-au făcut în ultima perioadă. Şi din acest punct de vedere aş putea spune că, cel puţin pe domeniul procesării cărnii şi al laptelui, avem la nivel naţional unităţi care pot rivaliza din punct de vedere al condiţiilor de funcţionare şi chiar sunt mai bune decât multe unităţi din UE. Este un lucru cu care trebuie să ne mândrim şi noi ca stat, pentru că eforturile agenţilor economici au fost destul de însemnate, iar progresele pe care le-au înregistrat sunt vizibile în foarte multe unităţi”, a adăugat vicepreşedintele ANSVSA.

În cazul existenţei unor boli la animale pe teritoriul României, Oleleu a transmis că pentru fiecare boală este nevoie de o strategie separată, iar ANSVSA a elaborat astfel de strategii în aşa fel încât teritoriul României să devină indemn la aceste boli şi să nu mai ridice probleme în ceea ce priveşte exporturile de animale.

„Aceste strategii se reflectă în primul rând printr-o foarte riguroasă verificare şi supraveghere a circulaţiei animalelor, o monitorizare în teritoriu, care se face de către medicii veterinari. Este o provocare pentru noi, pentru serviciile sanitar-veterinare şi, ceea ce este foarte important, este că şi mediul economic, fermierii, au înţeles necesitatea şi părţile bune ale unui program foarte strict de monitorizare şi de supraveghere a acestor boli. Sigur, este un proces destul de dificil, este un proces care necesită eforturi, inclusiv din punct de vedere financiar din partea statului, dar avem această susţinere la nivelul Guvernului prin subvenţia pentru acţiunile sanitare veterinare obligatorii, prin sumele de bani pe care le primim anual pentru dotarea laboratoarelor şi, nu în ultimul rând, pentru personal, destul de important şi destul de consistent la nivelul direcţiilor judeţene. Este foarte important ca în această strategie să fie toate entităţile la aceeaşi masă şi interesul să fie unul comun”, a explicat Oleleu.

Nu în ultimul rând, vicepreşedintele ANSVA a afirmat că serviciile sanitare veterinare din România, cu toate criticile pe care le mai înregistrează uneori, „este unul foarte solid şi foarte aşezat la nivel naţional”.

„Cred că medicul veterinar este printre puţinii specialişti din domeniul agricol pe care încă îl mai avem în aproape toate comunele la nivel naţional. Sunt foarte puţine comune unde nu există contract de concesiune cu medicul veterinar şi ne propunem să le acoperim pe toate. Este important să avem un serviciu sanitar-veterinar puternic, pentru că, pornind de la realitatea satului românesc, încă mai avem gospodăria de subzistenţă, iar acele efective de animale dacă nu sunt supravegheate în mod corespunzător, ne pot ridica probleme majore pentru exploataţiile de dimensiuni mai mari, pentru că apariţia unui focar de boală într-o anumită zonă impune restricţii pe zone întinse. Acesta este motivul pentru care trebuie să supraveghem starea de sănătate a animalelor atât în gospodăriile mici, cât şi în fermele şi exploataţiile de dimensiuni mari”, a concluzionat Ioan Oleleu.

Conform datelor centralizate de ANSVSA, România a exportat anul trecut peste 1,56 milioane de bovine şi ovine vii în ţări din afara spaţiului comunitar, Iordania, Arabia Saudită şi Israel fiind primele destinaţii pentru animalele româneşti.

Din totalul celor 1.567.934 de animale exportate în ţări terţe, aproape 94% sunt ovine, respectiv 1.468.408 capete, iar 99.526 bovine.

Pe primul loc în topul exporturilor se află Iordania cu 996.163 bovine şi ovine vii, ponderea fiind deţinută tot de oi, respectiv 973.175 capete. Arabia Saudită ocupă poziţia a doua, cu un total 466.035 animale, din care 462.189 ovine şi 3.846 bovine, iar Israel, locul 3, cu 85.708 capete (17.984 ovine şi 67.724 bovine). Alte ţări terţe în care au mai ajuns anul trecut animalele autohtone au fost: Liban, Libia, Iraq şi Kuweit.

La 1 decembrie 2021, România avea un efectiv total de 1,819 milioane de bovine şi de 11,356 milioane de ovine. România s-a situat pe locul zece în Uniunea Europeană la efectivele de bovine şi pe locul trei în rândul statelor membre, după Spania şi Grecia, la efectivele de ovine.