Olteanu (BNR): Se văd nişte reduceri la ratele la credite, noi le vrem mai mari
Olteanu a afirmat, la o conferinţă pe teme economice susţinută la Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava, că încet-încet se va ajunge la scăderea dorită a ratelor la credite.
„Citeam chiar ieri nişte statistici cu reducerile ratelor la credite în ultimele luni şi se văd nişte reduceri. Noi le vrem mai mari. Credem că mai e loc de reducerea marjelor, inclusiv prin reducerea costului intern (…) Încet, încet, vom merge în acea direcţie, pe măsură ce se întâmplă un element fundamental şi vreau să vă spun acest cuvânt :încredere. Pe măsură ce se consolidează încrederea, ceea ce este esenţial în pieţele financiare. Şi încrederea se construieşte în timp”, a spus viceguvernatorul BNR.
El a explicat că şi BNR încearcă să consolideze încrederea.
„Asta încercăm să facem şi noi. Încercăm să consolidăm o inflaţie scăzută, să vedeţi cifrele care apar astăzi. Inflaţia se duce în jos şi se va duce în jos şi se va duce în jos, ne vom încadra în ţinta de inflaţie a BNR în acest an, estimăm că şi în anul viitor, dar sperăm să nu mai apară şocuri externe, administrative sau internaţionale. Dar încercăm să ţinem inflaţia jos, să ţinem ceea ce se numesc aşteptările inflaţioniste ale publicului, adică oamenii să se aştepte că va fi inflaţie mică, pentru că dacă oamenii se aşteaptă să fie inflaţie mică au încredere să-şi ducă banii la bancă”, a spus Olteanu.
Preţurile de consum au scăzut cu 0,6% în septembrie faţă de lua anterioară, influenţate în mare măsură de ieftinirea pâinii, după reducerea TVA, astfel că rata anuală a ajuns la 1,88%. BNR a redus în luna august prognoza de inflaţie pentru acest an şi anul viitor, la 3,1%, de la proiecţia anterioară de 3,2%, respectiv 3,3%. Ţinta de inflaţie a băncii centrale este de 2,5% plus/minus un punct procentual.
Potrivit datelor prezentate în această săptămână de economistului şef al Raiffeisen Bank, Ionuţ Dumitru, băncile din România au pe medie cele mai mici marje şi costuri totale din regiune la creditele în monede locale pentru populaţie, în ciuda unei rate de politică monetară înaltă şi a percepţiei publice, influenţată de costul redus al finanţărilor în euro.
O analiză mai atentă a costului total al creditelor de consum şi a celor imobiliare în lei indică o situaţie „paradoxală” faţă de percepţia publică, unde s-a fixat ideea că finanţările în lei sunt foarte costisitoare, dar cifrele arată că românii se împrumută în lei mai ieftin decât reuşesc polonezii în zloţi, ungurii în forinţi, sau cehii în coroane.
Percepţia publică a fost construită de-a lungul timpului de mesajele repatate ale BNR în direcţia unei concentrări pe finanţarea în lei, având ca argument permanent situaţia de pe pieţele din regiune, unde ponderea creditelor în monedă locală este mai mare comparativ cu România. În acelaşi timp, clienţii băncilor au sesizat permanent diferenţa semnificativă de cost între împrumuturile în lei şi cele în euro, unde dobânzile sunt în prezent la minime istorice, fără să compare costurile aferente creditelor în monedă locală din alte ţări.