„Se spune că best money sunt acei bani pe care-i putem obţine şi sunt banii altora. România are mare nevoie de investiţii străine directe masive şi va păstra această nevoie pe termen lung. Rămâne să fim convingători (…) Prima sursă, la care nu mă voi referi în detalii, sunt fondurile UE. Nu sunt multe lucruri de adăugat la această discuţie (…) Dacă nu reuşim să refacem fluxul de capital către România, un ritm de creştere care să ne asigure recuperarea decalajului este imposibil”, a spus Olteanu la evenimentul „Central and Eastern Europe Investment Conference”, organizat de CFA România.
România a înregistrat în luna ianuarie un record negativ în ceea ce priveşte investiţiile străine, care au totalizat în ianuarie doar 23 de milioane de euro, faţă de 376 milioane de euro în aceeaşi lună din 2011.
Oficialul BNR a citat dintr-un studiu realizat de Harvard University care plasează România printre primele 30 de ţări în funcţie de complexitatea economiei şi primele 20 ţări ca potenţial de dezvoltare.
În condiţiile în care la nivel globală s-au modificat paradigmele şi s-au consacrat concepte precum sustenabilitate şi incluziune, şi se migrează spre investiţii în produse tradable, chiar tangibile, Olteanu crede că misiunea de a atrage fluxurile de capital este mult mai dificilă.
În ceea ce priveşte procesul de privatizare, viceguvernatorul BNR a arătat că în urmă cu doi ani politicul a optat ideologic pentru păstrarea controlului şi vânzarea unor pachete minoritare.
„Este o opţiune legitimă şi nouă nu ne rămâne decât să respectăm. Odată asumată opţiunea ideologică, apare opţiunea de bună guvernanţă (…) O privatizare ca la tablouri, necontestabilă şi necontestată. Eu am participat la o astfel de privatizare, cea a BCR. Sunt exemple care consolidează încrederea”, a adăugat Olteanu.
El a adăugat că din punct de vedere al perspectivei bunei guvernări trebuie văzut dacă există capacitatea profesională, morală şi etică, iar orice decizie trebuie luată din prisma interesului public.
„Nevoia bunei admnisitrări a ajuns uneori obiect de ideologie politică. Ajungea ca opţiunea privatizării să fie mai degrabă un rezultat al nevoii de gestionare bună decât o ideologie politică”, a completat Olteanu.
Viceguvernatorul BNR a atras atenţia că în cazul companiilor productive statul nu poate aştepta să vadă dacă are capacitatea de administrare sau poate învăţa cum se manageriază o astfel de instituţie, aşa cum se poate discuta în cazul resurselor naturale.
La rândul său, preşedintele UniCredit Ţiriac, Răzvan Radu, crede că România trebuie să evidenţieze sectoarele unde are experienţă şi avantaj competititv, cum sunt agricultura, energia, inginieria, sectorul mijloacelor de transport sau software.
Răsvan Radu crede că este nevoie de o recâştigare a încrederii la nivelul întregii societăţi, la nivelul firmelor pentru creşterea producţiei şi reluarea investiţiilor şi la nivelul populaţiei pentru revenirea consumului.