„Considerăm în mod clar că datele actuale nu indică faptul că dozele de consolidare sunt necesare”, a declarat responsabila ştiinţifică a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), Soumya Swaminathan, într-o conferinţă de presă.
Trebuie „să aşteptăm ca ştiinţa să ne spună când sunt necesare rapelurile, ce grupe de persoane şi ce vaccinuri au nevoie de rapeluri”, a explicat ea.
Nici din punct de vedere „moral şi etic” nu este bine ca ţările bogate să administreze a treia doză „când restul lumii aşteaptă prima injecţie”, a adăugat responsabila OMS.
La scurt timp după aceste declaraţii, SUA au anunţat că americanii vaccinaţi anti-COVID-19 cu serurile Pfizer şi Moderna vor putea primi a treia doză la cel puţin opt luni după cea de-a doua, începând din 20 septembrie, autorităţile sanitare declarându-se îngrijorate de scăderea protecţiei imunitare conferite de vaccinuri odată cu trecerea timpului.
Această campanie va depinde totuşi de autorizarea unei doze suplimentare de către Agenţia americană a medicamentelor (FDA).
Israelul a lansat deja o campanie în favoarea administrării unei a treia doze de vaccin, pentru persoanele cele mai în vârstă, în pofida apelului OMS la un moratoriu asupra acestei practici.
Inocularea unei a treia doze echivalează cu „distribuirea de veste de salvare suplimentare unor persoane care au deja una, în timp ce lăsăm alte persoane să se înece fără nicio vestă de salvare”, a subliniat miercuri directorul programului pentru urgenţe sanitare al OMS, Mike Ryan, în aceeaşi conferinţă de presă.
Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, le-a adresat un apel liderilor să privească dincolo de „obiectivele naţionaliste înguste”.
„În acest context, am fost stupefiat de informaţiile potrivit cărora vaccinurile de la J&J asamblate şi condiţionate în Africa de Sud părăsesc continentul şi merg în Europa”, a spus el, cerându-i companiei americane să acorde urgent prioritate Africii.