OMV a declanșat alte două procese internaționale de arbitraj împotriva României, pentru că Guvernul refuză să plătească cheltuielile de mediu către Petrom
Ca în fiecare an, grupul austriac OMV publică în raportul său anual situația diferendelor pe care le are cu statul român pe marginea plății cheltuielilor de mediu pe care Petrom le are cu dezafectarea sondelor și readucerea terenurilor la starea inițială, cheltuieli pe care statul român trebuie să le ramburseze potrivit prevederelior din contractul de privatizare semnat acum 19 ani.
De-a lungul timpului, s-a ajuns la procese internaționale de arbitraj, inițiate de compania petrolieră pentru că statul nu a plătit la timp daunele. Ce a apărut nou în ultimul an: OMV a câștigat un proces, statul român a atacat decizia cu apel care încă se judecă, dar între timp compania petrolieră a mai inițiat alte două proceduri de arbitraj internațional împotriva Guvernului României.
Iată pasajul relevant din raportul companiei austriece:
“La 7 martie 2017, OMV Aktiengesellschaft, în calitate de parte în acordul de privatizare a OMV Petrom, a inițiat o procedură de arbitraj împotriva Ministerului Mediului din România, în conformitate cu Regulile Camerei Internaționale de Comerț, cu privire la anumite creanțe neplătite de acest minister pentru costurile suportate de OMV Petrom în legătură cu lucrările de dezafectare a sondelor și de remediere a mediului, în valoare de 58 milioane de euro.
La 9 iulie 2020, Tribunalul arbitral a emis Sentința finală privind arbitrajul și a solicitat Ministerului Mediului din România să ramburseze către OMV Petrom aproape în întregime suma solicitată și dobânzile aferente.
Suma de 58 milioane EUR reprezentând principalul și suma de 17 milioane EUR reprezentând dobânda de întârziere au fost încasate în 2021 și, respectiv, 2022.
La 2 octombrie 2020, OMV Aktiengesellschaft, în calitate de parte în acordul de privatizare, a inițiat o procedură de arbitraj împotriva Ministerului Mediului din România, în conformitate cu Regulile Camerei Internaționale de Comerț, cu privire la anumite creanțe neplătite de Ministerul Mediului din România în legătură cu obligațiile de dezafectare a sondelor și de refacere a mediului, în valoare de 31 milioane EUR.
La 30 august 2022, tribunalul arbitral a emis sentința finală privind arbitrajul și a solicitat Ministerului Mediului să ramburseze către OMV Petrom suma de 31 milioane EUR și dobânzile aferente. În octombrie 2022, Ministerul Mediului a contestat sentința în fața Curții de Apel din Paris, procedură care este în desfășurare la 31 decembrie 2022.
În plus, în T4/22, OMV Aktiengesellschaft, în calitate de parte în acordul de privatizare, a inițiat alte două proceduri de arbitraj împotriva Ministerului Mediului din România, în conformitate cu Regulile Camerei Internaționale de Comerț, cu privire la anumite creanțe neplătite de acest minister în legătură cu lucrările de dezafectare a sondelor și de remediere a mediului, în valoare de 47 milioane EUR. La data de 31 decembrie 2022, procedura de arbitraj este în curs de desfășurare”.
Așadar, reținem că la finalul lui august 2022, instanța de arbitraj a dat dreptate companiei petroliere și a obligat statul la plata a 31 de milioane de euro, plus dobânzi, dar două luni mai târziu Guvernul României a contestat decizia, iar speța se judecă. Concomitent, în ultimul trimestru al anului trecut, OMV a declanșat alte două proceduri arbitrale, prin care cere în total 47 de milioane de euro, judecata fiind în curs și pe această speță.
Amintim că, potrivit prevederilor din contractul de privatizare al Petrom cu austriecii de la OMV, semnat în 2004, statul român este obligat ca, pentru o perioadă de 15 ani, să despăgubească în totalitate compania pentru orice pretenţii în legătură cu poluarea anterioară a mediului, iar pentru o perioadă de 30 de ani să plătească toate costurile de mediu legate de închiderea sondelor.
Petrom este cea mai mare companie petrolieră din România și Europa de Sud-Est şi singurul producător de petrol şi gaze al țării. Este deţinută în proporţie de 51% de OMV, în timp ce statul român deţine aproape 21% din acţiuni, iar restul se tranzacționează liber la Bursa de Valori București.
Citește și:
Coincidență sau nu, dar se întâmplă din nou: înainte de decizia istorică a companiilor de a se scoate gazele din Marea Neagră, statul român calculează iarăși taxe noi care afectează investiția
Citește și: