ONG, despre proiectul de lege privind retrocedările: Nerealist, discriminatoriu şi nefuncţional

APP consideră că „varianta legislativă pentru care Guvernul îşi asumă răspunderea demonstrează că nu se doreşte rezolvarea problemei, ci amânarea la nesfârşit”.

Totodată, asociaţia apreciază că „o lege de o asemenea importanţă ar fi trebuit să treacă prin Parlament şi să fie supusă unei dezbateri publice”, amintind că „şi Legea nr. 247 din 2005 (considerată de Curtea Europeana a Drepturilor Omului în mai multe hotărâri de condamnare a României ca fiind neoperaţională) a urmat aceeaşi procedură accelerată a asumării răspunderii”.

Potrivit APP, actualul proiect de lege impune „termene scurte, de trei până la cinci luni, doar pentru completarea dosarului de către proprietari”, în timp ce, pentru autorităţi, termenele sunt mai lungi, cu multe amânări şi suspendări.

Asociaţia mai spune că ar urma să fie înfiinţate mai multe organisme decât până în prezent, printre care „«comisia locală pentru inventarierea terenurilor disponibile în vederea retrocedării», din care nu vor lipsi primarul şi un reprezentant al prefecturii”.

„Pâna când se constituie comisiile şi sunt întocmite situaţiile centralizatoare, se suspendă soluţionarea cererilor (…). Sfidând orice principii constituţionale privind separaţia puterilor în stat, proiectul hotărăşte că va fi suspendată chiar şi punerea în executare a unor hotărâri judecătoreşti în materia fondului funciar”, se mai arată în comunicat.

APP consideră că, prin proiectul de lege, se doreşte şi limitarea accesului la justiţie. Până acum, arată sursa citată, persoanele ale căror notificări formulate în temeiul Legii nr. 10 din 2001 nu au fost soluţionate, se puteau adresa tribunalului, însă guvernanţii propun ca sesizarea instanţei să se poată face după expirarea termenului când ar fi trebuit soluţionată notificarea sau în 30 de zile de la comunicare, dacă soluţia este nefavorabilă.

Pentru cei care nu-şi pot primi înapoi proprietatea în natură, evaluarea proprietăţilor se va face diferit, se mai arată în comunicat, precizându-se că „nu vor mai fi expertize care să ţină cont de standarde internaţionale de evaluare”, ci „vor fi avute în vedere grilele notarilor publici din acest an”. „Inechitatea este evidentă dacă vom compara imobile evaluate în perioada 2008 – 2009 având în vedere preţurile de atunci şi ce s-ar putea obţine acum pentru acelaşi bun, potrivit grilelor notariale”, mai spune APP.

Asociaţia atrage atenţia, de asemenea, că persoanele cărora nu le-au fost retrocedate încă proprietăţile „vor primi un număr de puncte, în funcţie de valoarea bunului pe care l-au avut şi ar putea participa, cu aceste puncte, la o licitaţie în care să cumpere alt imobil din listele alcătuite de autorităţi”.

„Ne simţim parcă pe tabla de Monopoly, în timp ce autorităţile se joacă cu nervii şi răbdarea celor care constată că viaţa nu îi mai aşteaptă să îşi vadă cererile soluţionate”, susţine APP.

Proiectul de lege privind despăgubirea foştilor proprietari de imobile naţionalizate, obţinut de MEDIAFAX, prevede că foştii proprietari ai caselor naţionalizate care nu pot fi despăgubiţi în natură vor primi puncte în valoare nominală de un leu, raportat la valoarea casei, cu care vor putea achiziţiona prin licitaţie alte imobile sau le vor preschimba în bani, dar după 2017, în limita a 10% pe an din suma punctelor.

Foştii proprietari de imobile naţionalizate ale căror dosare au fost deja soluţionate de stat vor primi despăgubiri în numerar în termen de trei ani, începând cu ianuarie 2014, în tranşe anuale egale.

Guvernul intenţionează ca angajarea răspunderii pentru proiectul de lege privind despăgubirea foştilor proprietari de imobile naţionalizate să aibă loc la 19 martie, a anunţat miercuri premierul Victor Ponta.

„Dacă astăzi ajungem la o concluzie, luni o vom transmite (legea – n.r.) către toate grupurile parlamentare, şi cele aflate la putere, şi cele din opoziţie. Va rămâne săptămâna de observaţii, dezbateri publice, după care, dacă mi-am programat eu corect şi dacă voi avea acordul celor două Camere, în ziua de 19, şi vă rog pe toţi miniştrii să vă notaţi deja, mai puţin cei care aveţi consilii europene – cei care aveţi consilii europene, mergeţi la consilii europene -, dar ceilalţi, în ziua de 19, ne angajăm răspunderea în faţa Parlamentului”, le-a spus Ponta membrilor Guvernului.

El a amintit că pentru stabilirea acestei date este necesar şi acordul Birourilor Permanente ale celor două camere parlamentare.

Ponta a subliniat că recurge la asumarea răspunderii deoarece problema despăgubirilor nu este a unui singur partid şi trebuie rezolvată definitiv prin votul Parlamentului.

Premierul a spus că se va merge pe principiul restituirii în natură unde este posibil, iar dacă nu e posibil, se va recurge la eşalonarea despăgubirilor pe „un termen rezonabil”.

„Noi vom pune acolo pe articolul 1, că tot ceea ce se poate retroceda în natură, retrocedăm în natură şi, articolul 2, că ceea ce nu se poate retroceda în natură se eşalonează pe un termen rezonabil. Dacă vine vreun om de dreapta, de la UTC, şi spune că e mai corect să dăm doar 15% – că aşa e în dreapta, să dai doar 15% -, o să salut această poziţie stângistă, dar bănuiesc că nu veţi fi cu toţii de acord cu mine. Dacă vine vreun alt om de dreapta care spune că trebuie să dăm 8 miliarde de euro anul acesta, în condiţiile în care aceasta nu ar însemna decât un deficit de 15%, nu ştiu, 20%, nici nu mai contează, sigur o să-l las pe acel om de dreapta să dea el 8 miliarde de euro anul acesta”, a afirmat Ponta.

El a mai precizat că nu intenţionează să mai recurgă la angajrea răspunderii pentru un alt proiect de lege şi că nu se teme de o eventuală moţiune de cenzură din partea PDL şi PPDD.

„E prima dată când folosesc acest instrument constituţional, nici nu intenţionez să-l mai folosesc, nu am în vedere în perioada următoare. Aştept critici de la cei care şi-au angajat răspunderea de 16 ori să spună de ce îmi angajez răspunderea o singură dată. Nu m-ar mira”, a mai spus Ponta.