ONG: Majoritatea ţărilor europene nu ar fi capabile să gestioneze un accident nuclear major
Reprezentanții ONG-urilor solicită șefilor de stat din Uniunea Europeană și instituțiilor de reglementare în domeniul nuclear metode mult mai adecvate de evaluare a siguranţei şi sancţiuni clare pentru ne-aplicarea acestora. Apelul a fost transmis autorităților ce au luat parte la Consiliul European de vineri, 9 decembrie, unde Comisia Europeană a prezentat raportul preliminar privind testele de stres ale centralelor nucleare din Europa.
Potrivit documentului, introducerea testelor de stres, generată de dezastrul nuclear de la Fukushima, din martie 2011, s-a transformat într-un exerciţiu obişnuit de verificare a stării de fapt.
”Majoritatea ţărilor nu ar fi capabile să gestioneze un accident major, dacă acesta ar avea loc într-una dintre centralele lor nucleare. Gradul de pregătire a populaţiei pentru situaţii de urgenţă este scăzut, iar măsurile necesare în astfel de cazuri nu se regăsesc în rapoartele intermediare. Considerăm că acesta ar trebui să fie un subiect foarte important în cadrul Consiliului European, iar fiecare Stat ar trebui să dezvolte planuri clare pentru situaţii de urgenţă, care să fie nu doar prezentate publicului, ci şi puse în aplicare în cadrul unor exerciţii de simulare”, se precizează în scrisoare.
Testele de stres nu pot fi considerate garanţia siguranţei unei centrale nucleare, susțin autorii documentului, arătând că ele nu iau în calcul aspecte importante, precum îmbătrânirea centralei sau prăbuşirea unui avion.
”Nu percepem testele de stres ca un exercițiu care să demonstreze că centralele nucleare din UE sunt sigure, ci ca pe un instrument de evaluare care să indice care sunt acele centrale care trebuie închise, şi care sunt cele a căror funcţionare poate fi îmbunătăţită. Niciunul dintre aceste teste nu va schimba faptul că energia nucleară nu este sigură şi sustenabilă”, se mai arată în scrisoare.
ONG-urile solicită transparență totală, cerând ca toate Statele Membre să facă publice reglementările în domeniul siguranţei nucleare, în primul rand în contextul testelor de stres, precum şi în general, prentru a preveni catastrofe ca cea din Japonia.
Printre măsurile solicitate se numără:
- seminarii pentru publicul interesat de siguranţa nucleară;
- atitudine echilibrată din partea instituţiilor de reglementare în domeniul nuclear care, în majoritatea statelor membre, se poziţionează ca promotori sau apărători ai energiei nucleare;
- aplicarea celor mai înalte valori ale marjelor de siguranță care sunt diferite pe teritoriul UE (de exemplu frecvenţa producerii unui cutremul major – pentru care Germania foloseşte o scară de 100 000 de ani, iar România una de 1 000 de ani.);
- impunerea unor măsuri precum „eliminarea regimului de stabilire a siguranţei ce ia în calcul scenarii inimaginabile”, „evaluări probabilistice” şi „un grad ridicat de transparenţă în comunicarea cu publicul interesat”.
Documentul a fost trimis în numele unui grup de organizaţii neguvernamentale care îşi desfăşoară activitatea în Europa Centrală şi de Est (Austria, Bulgaria, Cehia, România, Ungaria şi Slovacia), printre care şi asociaţia românească Terra Mileniul III, care urmăresc îndeaproape evoluţia sectorului nuclear atât în ţările lor, cât şi la nivel european, în special în domeniul politicilor publice adoptate.