‘Acest proiect de lege a fost adoptat la numai o zi după ce, prin decizia din 8 aprilie 2014 a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), a fost invalidată Directiva 2006/24/CE a Parlamentului European, privind păstrarea datelor utilizatorilor de telefonie şi internet – cunoscută şi ca ‘Directiva Big Brother’ – pe motiv că aceasta reprezintă o imixtiune deosebit de gravă şi disproporţionată în drepturile fundamentale la respectarea vieţii private şi la protecţia datelor cu caracter personal’, se arată într-un apel transmis vineri AGERPRES.
Apelul este semnat de Maria Nicoleta Andreescu, Asociaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH), Bogdan Manolea, Asociaţia pentru Tehnologie şi Internet (ApTI), Mircea Toma, ActiveWatch – Asociaţia de Monitorizare a Presei, Ioana Avădani, Centrul pentru Jurnalism Independent.
Aceştia consideră că ‘şi proiectul de lege adoptat de Guvern în şedinţa din 9 aprilie urmează acelaşi caracter disproporţionat al directivei recent invalidate de instanţa europeană, întrucât, sub pretextul protejării securităţii naţionale, toţi cetăţenii sunt consideraţi suspecţi şi sunt supravegheaţi în stil orwellian, specific unei societăţi totalitare’, în plus, aceasta ar fi ‘a patra tentativă de a impune o astfel de reglementare în România în ultimii trei ani (…), toate fiind respinse până acum în diverse stadii în Parlament’.
‘Proiectul este neclar şi are influenţe asupra mai multor domenii decât cartelele telefonice preplătite. De exemplu:
toţi cetăţenii care se conectează le sisteme WiFI gratuite vor trebui identificaţi; toţi cei 10 milioane de utilizatori de cartele prepay trebuie să se înregistreze în termen de 6 luni de la data adoptării legii, în caz contrar serviciul le este dezactivat; înregistrarea utilizatorilor se face în condiţii incerte, nu se ştie cine are acces la baza de date, de ce este necesar CNP-ul utilizatorilor etc.’, mai susţin semnatarii apelului