Ar trebui să li se acorde azil şi celor care nu deţin permis de şedere, a subliniat la Geneva Elizabeth Tan, directoare pentru protecţia internaţională, iar solicitările de azil respinse depuse de persoane din Sudan ar trebui suspendate temporar.
Ea a propus de asemenea ca refugiaţii sudanezi care lucrează, de exemplu, în ţări din Golf sau din Asia să poată rămâne în ţările respective chiar dacă nu dispun de vize sau paşapoarte valide.
În acest moment, în lume sunt 845.000 de persoane strămutate din Sudan, majoritatea ajungând în state învecinate. Dintre aceştia, circa 113.000 au plecat de la începutul ciocnirilor de la mijlocul lui aprilie, a precizat vineri UNHCR.
Potrivit cifrelor comunicate de Ministerul Sănătăţii sudanez Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), 551 de oameni au fost ucişi şi 4.926 răniţi în această perioadă.
Cel puţin 190 de copii au murit şi 1.700 au fost răniţi în primele 11 zile de ciocniri, a menţionat James Elder, purtător de cuvânt al agenţiei ONU pentru copii UNICEF. „Acest lucru înseamnă că în fiecare oră au fost ucişi sau răniţi şapte băieţi sau fete”, a notat responsabilul UNICEF.
Actualele confruntări din Sudan au loc între armata sudaneză condusă de generalul Abdel Fattah al-Burhan, şeful guvernului de tranziţie instalat după lovitura de stat din 2021, denumit Consiliul Suveran, şi unitatea paramilitară Forţele de Sprijin Rapid (FSR), condusă de generalul Hamdan Daglo, care este şeful adjunct al acelui consiliu. Cei doi generali şi-au unit forţele pentru a-l înlătura de la putere în 2019 pe fostul preşedinte Omar al-Bashir, dar acum divergenţele dintre ei asupra integrării FSR în armata sudaneză au condus la confruntările în desfăşurare.
Cinci milioane de locuitori ai capitalei sudaneze supravieţuiesc fără apă şi electricitate, ducând lipsă de alimente, pe o căldură sufocantă în ţara cu 46 de milioane de locuitori, unul din trei deja dependent de ajutorul umanitar înainte de conflict.