Potrivit actului normativ, se interzice introducerea pe piaţa naţională şi comercializarea pungilor de transport din plastic subţire cu mâner, iar operatorii economici, care marchează ambalaje pentru identificare în vederea îmbunătăţirii activităţilor de recuperare şi reciclare a deşeurilor de ambalaje sunt obligaţi să aplice sistemul de marcare şi identificare. Cu alte cuvinte, marcajul trebuie să indice, în cazul unei pungi de transport de unică folosinţă, că aceasta poate fi utilizată pentru compostarea la domiciliu, că poate face obiectul unei sortări în cadrul unei colectări separate de bio-deşeuri şi că nu trebuie să fie abandonată în natură.
‘Operatorii economici care introduc pe piaţa naţională produse ambalate în ambalaje reutilizabile şi operatorii economici care comercializează pungi de transport din plastic sunt obligaţi să organizeze un sistem pentru colectarea ambalajelor reutilizabile şi a pungilor de transport din plastic de la utilizatori sau consumatorii finali’, se menţionează în modificările la proiectul de lege.
De asemenea, operatorii economici care comercializează produse ambalate în ambalaje reutilizabile şi/sau pungi de transport din plastic vor fi obligaţi să informeze consumatorii asupra valorii de depozit. În acelaşi timp, circulaţia ambalajelor reutilizabile între operatorii economici se va face cu respectarea prevederilor Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată, şi ale Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.
În plus, tot operatorii economici vor avea obligaţia de a informa consumatorii asupra sistemului de colectare şi returnare a valorii de depozit plătită pentru acestea.
Conform documentului, măsurile care trebuie luate pentru a reduce consumul de pungi de transport din plastic ar trebui să ducă la o reducere durabilă a consumului de pungi de transport din plastic subţire, şi nu la o creştere globală a generării de ambalaje.
România avea ca termen de conformare la Directiva europeană specifică data de 27 noiembrie 2016, iar Comisia Europeană (CE) a informat autorităţile române, în legătură cu depăşirea perioadei admise, în 23 ianuarie 2017.
Începând cu data de 27 mai 2018, Ministerul Mediului va raporta cu privire la consumul anual de pungi de transport din plastic subţire, atunci când furnizează către Comisia Europeană date privind gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje
Autorităţile de la Bucureşti au la dispoziţie două luni de la data primirii scrisorii de punere în întârziere, respectiv până la data de 24 martie 2017 pentru a transmite un răspuns la Bruxelles.
Conţinutul de bio-material minim al pungilor de transport din materiale plastice de unică folosinţă trebuie să ajungă la 60% până la 1 ianuarie 2025, o primă etapă în acest calendar fiind 1 ianuarie 2018, când procentul trebuie să fie de 30%.
Persoanele sau instituţiile interesate pot transmite opinii/propuneri/sugestii, până pe data de 21 aprilie 2017 la Ministerul Mediului – Direcţia Generală Deşeuri, Situri Contaminate şi Substanţe Periculoase.
Un studiu iSense, publicat recent, relevă faptul că aproape trei sferturi dintre români (74%) reutilizează pungile de cumpărături, iar circa două treimi (64%) susţin că participă ‘într-un fel sau altul’ la reciclarea deşeurilor. Dintre românii care participă într-un fel sau altul la reciclare, 97% fac acest lucru acasă, iar 60%, la muncă.
Totodată, printre materialele care sunt cel mai des reciclate se află: plasticul (91%), hârtia (85%), bateriile (82%), sticla (74%), becurile (64%), aluminiul (61%), uleiul (28%) şi resturile menajere pentru compost (28%), dar şi medicamentele (14%).