Oportunități de dezvoltare prin bani europeni pentru investiții

1. 16 Martie 2020 – 40 de miliarde de euro sub forma unor garanții oferite de Banca Europeană de Investiții pentru sectorul bancar local

Acesta a fost un prim răspuns formulat de BEI încă de la începutul crizei. Aceste garanții vor fi oferite băncilor locale pentru a le permite sa aducă lichidități și capital de lucru pentru IMM-urilor. Grupul BEI, inclusiv Fondul European de Investiții (FEI), specializat în sprijinirea IMM-urilor, va oferi produse de garantare intermediarilor financiari din statele membre și va iniția parteneriate cu băncile promoționale naționale.

Pachetul de finanțare propus este format din:

–        EUR 20 de miliarde care vor fi consacrate unor garanții dedicate băncilor locale;

–        EUR 10 de miliarde de împrumuturi directe înspre băncile locale pentru a le asigura resurse financiare suplimentare pentru finanțarea IMM-urilor;

–        EUR 10 miliarde pentru achiziția de active toxice din portofoliul băncilor comerciale, acele ABS – asset-backed securities. 

2. 20 Mai 2020 – semnarea acordului dintre Franța și Germania pentru emisiuni de obligațiuni de tip Euro Bond

Este un subiect extrem de sensibil și la nivel european deoarece țări precum cele din Nordul Europei nu doresc un asemenea proiect. Emisiunea unui Euro Bond ar presupune o mutualizare a costului datoriei la nivel European, practic țări cu un rating mai scăzut ca și Grecia vor reuși să se împrumute la același cost ca și Germania care este benchmark, adică referință, pe piața obligațiunilor guvernamentale.

Însă, lansarea unui Euro Band are și avantajele sale, în sensul că va permite atragerea de noi resurse financiare pentru a lupta cu  efectele negative ale COVID-19. Probabil lansarea unui Euro Bond este singura șansă pentru a demara proiectul grandios de investii anunțat de Președintele Macron încă de la începutul crizei.

3. 26 Mai 2020 – Înființarea Fondului paneuropean de garantare de 25 de miliarde de euro

Consiliul de Administrație al Băncii Europene de Invesții a aprobat acum doua zile înființarea unui Fond paneuropean de garantare de 25 de miliarde de euro ca răspuns la criza COVID-19. Obiectivul acestui Fond este de a mobiliza finanțări de peste 200 de miliarde pentru a contracara efectele devastatoare în plan economic generate de criza COVID-19.

Statele membre UE vor contribui cu resurse financiare proprii pentru a ridica acest fond de garanții în valoare de EUR 25 de miliarde. Fondul va deveni operațional imediat ce statele membre care reprezintă cel puțin 60% din capitalul BEI și-au semnat acordurile de contribuție.

Acest Fond European de Garantare va fi gestionat de Banca Europeană de Investiții. Astfel, folosind produsele deja existente să se asigure o distribuire cât mai rapidă. Personal, cred ca acest fond de garantare va fi destul de similar cu planul Juncker. În sensul ca pe deoparte va ajuta BEI să se angajeze în finanțări mai riscate, mai puțin tradiționale, înspre țâri europene care nu se bucura de un rating foarte ridicat ca și România. De asemenea, profitând de această garanție companiile cu un anumit nivel de solvabilitate și cu un business plan pus la punct se pot adresa direct BEI.

În distribuirea acestor fonduri trebuie subliniata si importanta colaborării cu băncile locale si mai ales cu băncile de dezvoltare naționale, unde România are un mare handicap deoarece nu are o Bancă Națională de Dezvoltare. Majoritatea țărilor din Uniunea Europeană au o bancă de dezvoltare proprie. Existența unei bănci de dezvoltare proprie permite în primul rând Statului să devină un partener de încredere pentru instituțiile financiare internaționale. Din punctul meu de vedere cerințele ultimelor întâlniri ECOFIN sunt destul de clare în ceea ce privește întărirea relațiilor dintre băncile de dezvoltare naționale şi instituțiile financiare internaționale.

4. 28 Mai 2020 – 33 de miliarde de euro pentru România din Fondul european de relansare

Practic, România va primi 4.4% din Fondul European de Relansare in valoare de EUR 750 de miliarde. Aceste sume sunt extrem de importante deoarece țara noastră poate să își stabilească sigură prioritățile înspre care să investească banii, iar eu cred ca investițiile in modernizarea domeniilor legate de infrastructură sunt cele mai importante. În contextul in care principalele fonduri ce vor fi obținute de România in perioada următoare de programe europene, 2021-2027, vor fi dedicate cu precădere pentru digitalizare, astfel investițiile in infrastructură rutieră, feroviară sau chiar investițiile in canalizare au rămas pe plan secund.

Conform declarațiilor oficialilor Comisiei Europene, o prima tranșă de EUR 19.62 miliarde vor fi granturi, adică fonduri nerambursabile, iar o a doua tranșă EUR 11.58 miliarde vor fi sub forma de împrumuturi, cred că acest aspect de împrumuturi ar trebui mai detaliat de către Comisia Europeană deoarece este un produs neobișnuit pentru o asemenea instituție.

5. Consultanța tehnică oferita de Banca Europeană de Invesții

Consider că sunt vitale și resursele alocate de Banca Europeană de Investiții pentru a ajuta Statele Membre să își pregătească proiectele de investiții. Consultanța tehnică poate ajuta atât Guvernul cât şi autoritățile locale din România să pregătească proiecte de investiții folosind banii oferiți pentru consultanță tehnică de la Comisia Europeană şi Banca Europeană de Investiții prin programe ca şi JASPERS, EPEC sau ELENA.

Mihai Precup este partener şi membru în comitetul de investiții al unui fond de private equity cu filiale în Luxembourg şi Bucureşti. Mihai este coordonator al organizației Sector 1 din București a partidului PRO România. Mihai este un bancher experimentat în domeniul investițiilor și al dezvoltării, cu o carieră de excepție în Luxemburg și Franța. Pentru 5 ani, el a fost cadru didactic  la Universitatea Sorbona în Paris unde a predat un curs de Politici Monetare şi un curs de private equity. Mihai Precup a absolvit un program de doctorat în private equity care a fost desfăşurat în cotutelă între Universitatea Paris 1 Panthéon Sorbonne şi Universitatea din Timișoara. De asemenea, Mihai a absolvit programul de licență al Academiei de Studii Economice din Bucureşti şi a urmat un masterat în inginerie financiară la Universitatea Paris 1 Panthéon Sorbonne. Timp de câțiva ani, a fost consilier al vicepreședintelui Băncii Europene de Investiții, responsabilitățile sale fiind legate de Europa de Sud-Est (Grecia, Cipru, Bulgaria, România și FYROM). În această calitate, a sprijinit finanțări în valoare de peste 10 miliarde de euro pentru a sprijini dezvoltarea proiectelor publice şi a companiilor locale. Mihai Precup are legături extinse cu lumea financiară și de afaceri la nivelul UE și nu numai, și este pasionat de dezvoltarea pe termen lung a României.