Oprescu, Alpha Bank: Investiţii străine de 26 mld. euro până în 2020, cu un mediu economic de încredere

„Am avut în perioada 2007-2013 din fonduri europene 19,2 miliarde de euro, pentru care rata de absorbţie a fost de 26%, o economisire internă, reprezentată de economiile agenţilor economici şi ale populaţiei, de 19 miliarde de euro şi au fost 26 miliarde de euro investiţii străine directe. Ducându-ne pe perioada următoare, de şapte ani, 2014-2020, putem să luăm în calcul că avem 22 de miliarde de euro din fonduri europene, bineînţeles că trebuie să lucrăm la rata de aborbţie. Avem bineînţeles o economisire mai mică pe perioada următoare (11 miliarde de euro) şi este estimată să fie o economisire mai mică, şi putem să luăm în calcul, dacă creăm un mediu economic de interes, dacă reuşim să transmitem semnalele şi încrederea necesare, un nivel de 26 miliarde de euro investiţii străine directe”, a spus Oprescu la „Conferinţa anuală de Reidustrializare şi Infrastructură” organizată în parteneriat cu Mediafax.

În acest context, Oprescu a menţionat că finanţarea economiei, în toate formele poate să existe pentru perioada următoare, dar România trebuie să ştie ce vrea să facă în viitor.

„România are un punct de plecare, respectiv forţa de muncă calificată, dar din păcate o exportăm şi pe asta. Eu sunt inginer de aviaţie şi mai suntem 4-5 în România din generaţia mea, de pe segmentul meu de specializare. Restul sunt afară, iar acolo lucrează în domeniu, în timp ce niciunul care a rămas în ţară nu lucrează în aviaţie. Este un paradox”, a adăugat Oprescu.

Pe de altă parte, reprezentantul Alpha Bank a arătat că industrializarea pentru o ţară emergentă asigură recuperarea decalajelor, mai ales în ceea ce priveşte productivitatea muncii.

„Industria a fost mult mai rezilientă, în perioada de criză, decât au fost alte segmente de activitate economică, respectiv serviciile, construcţiile etc. Încercăm să producem cât mai mult pe plan local şi să putem să asimilăm tehnologic cât mai mult în plan local pentru a ajunge ulterior să fabricăm produse complexe care aduc valoare adăugată mare. Proporţia valoarea adăugată brută în industrie este de 32,5% , cea mai mare din Europa. Nu trebuie să ne lamentăm si să spunem că suntem pulbere. Unele lucruri au fost făcute bine”, a explicat Oprescu.

În opinia sa, pentru a continua industrializarea, este nevoie ca piaţa internă să-şi crească capacitatea pentru atragerea de produse industriale destinate modernizării infrastucturii.

„Dacă firmele ar şti că există un program în agricultură pentru irigaţii, de exemplu, dacă ar şti care este piaţa, ar putea să-şi facă un plan de fezabilitate, ar şti cât trebuie să investească. Dacă nu au dimensiunea pieţei nu au această capacitate”, a precizat Oprescu.

El s-a referit şi la indicele de competitivitate publicat de Banca Mondială, care plasează România, cu o valoare de 4,1, pe locul 76 din 148 de ţări.

„Dacă vă uitaţi la trend, la curba de regresie, un avans pe indicele de competitivitate globală de la 3 la 4,5 se face cu o creştere destul de mică de PIB per capita. Avansul nu se face cu o creştere de PIB per capita mare. După un indice de 4-4,5% orice creştere a indicelui de competitivitate, se face cu o creştere a bunăstării generale. Suntem la pragul la care o creştere a acestui indice de competitivitate se poate face cu o creştere substanţială de bunăstare. Strategia este să ne uităm la indicatorii, după care se calculează acest indice, să vedem unde avem decalaje importante si să vedem ce putem să îmunătăţim, este simplu. Dacă reuşim să facem o creştere marginală de la 4,1 la 4,6-4,8, PIB-ul va reuşi să aibă un salt”, a mai spus Oprescu.