Oprescu, Alpha Bank: 2022 nu va fi lipsit de provocări şi incertitudini: cresterea ipotecarelor cu 8-10%, IRCC de peste 1,82% în aprilie şi majorarea chiriilor

Economica.net: Cum vedeți evoluția sistemului bancar în 2022, cu accent pe dobânzi și eventuale schimbări legislative?

 Sergiu Oprescu: Sistemul bancar a susținut economia pe tot parcursul pandemiei, băncile sprijinind atât companiile, cât și populația, iar indicatorii de sănătate financiară s-au menținut în tot acest timp. Cererea de creditare a fost ridicată și băncile au acordat finanțări în cel mai susținut ritm după criza financiară. Creditele noi acordate în primele zece luni ale anului 2021 au ajuns la nivelul de 90,75 de miliarde lei, cu 34,6% mai mult față de perioada similară a anului trecut și ambele motoare ale creditării sunt pornite – creditarea populației și a companiilor, ponderea creditelor accesate de companii fiind de 53,75%, în timp ce populația a contractat 46,25% din volumul creditelor noi.

Perspectiva creditării este una pozitivă pentru că economia României este așteptată să intre într-o perioadă de creștere, o parte din finanțarea creșterii economice urmând să se facă prin intermediul fondurilor europene – banii alocați din Next Generation EU care vor finanța Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și din cadrul multianual de finanțare 2021 – 2027 (unde alocarea este dublă față de 2014 – 2020, circa 50 de miliarde de euro).

Creșterea economică va depinde însă de coordonarea politicii monetare cu cea fiscal-bugetară și de poziționarea acestora pe traiectoria întăririi, respectiv a consolidării, iar agențiile de rating condiționează menținerea țării noastre în clasa recomandată pentru investiții de consolidarea fiscală care să ducă la eliminarea deficitelor gemene. Totodată, deși PNRR ar putea contrabalansa impactul negativ al politicilor monetare și fiscale, obținerea fondurilor este condiționată de implementarea unor reforme.

Sistemul bancar va continua să sprijine economia prin creditele acordate, dar este important ca aceste credite să ajungă în sectoarele care au cel mai mare potențial de dezvoltare, fiind și creatoare de locuri de muncă bine remunerate. Bonitatea companiilor va fi mai clară când sprijinul guvernamental (garanțiile pentru credite) va fi retras. Atunci vom avea o radiografie care va arăta sănătatea financiară reală a business-urilor, evidențiindu-se cele viabile pentru perioada de după pandemie.

Anul 2022 nu va fi unul lipsit de provocări și incertitudini, dar băncile vor continua să susțină economia. Creșterea capacității de finanțare și a intermedierii financiare depind însă și de predictibilitatea cadrului legislativ, iar pentru creșterea predictibilității legislative este nevoie de un dialog constant și deschis cu autoritățile.

Economica.net: Cum vedeți evoluția creditelor imobiliare în 2022, creștere, stagnare? Evoluție prețurilor la imobiliare? Evoluția dobânzilor la credite?

Sergiu Oprescu:  Locuințele din România sunt cele mai aglomerate din Uniunea Europeană, potrivit datelor Eurostat, care arată că 45,8% din populație trăia anul trecut în gospodării supraaglomerate (numărul camerelor era insuficient comparativ cu cel al membrilor din gospodărie). Dar dincolo de confort, pandemia și lockdown-ul au făcut oamenii mai conștienți de calitatea locuirii, fie că vorbim de nevoia de mai mult spațiu, fie de locuințe cu gradină sau poziționate mai aproape de natură.

Este un context care arată nevoia de locuințe în viitor și estimăm că soldul creditelor ipotecare va continua să crească și în 2022, înregistrând o creștere anuală de aproximativ 8% – 10%.

Prețurile proprietăților rezidențiale au fost în creștere, revenind aproape la nivelul din 2009, dar când vorbim despre prețuri trebuie să ținem cont de cerere și ofertă, de evoluția economiei și a pieței muncii, de accesibilitatea creditului ipotecar și de costul riscului. Dacă ne uităm și la chirii, statisticile europene arată o creștere cu 16% în UE din 2010 încoace, în timp ce în România creșterea acestora a fost de 20%. Dar dincolo de statistici, trebuie să ne reamintim că românii preferă statutul de proprietar celui de chiriaș, iar creșterea chiriilor va aduce un imbold suplimentar pe partea de cerere.

Totodată, este important să reamintim faptul că BNR a publicat, în octombrie, un proiect de regulament care prevede creșterea avansului minim la achiziția unui imobil care nu este destinat a fi utilizat ca locuință pentru folosință proprie și permanentă a debitorului la: 25% la creditele în lei, 35% la creditele în euro și 50% la creditele în altă monedă străină.

În ceea ce privește dobânzile, datele arată că vor continua să crească. Dobânda de referință IRCC aplicată tuturor creditelor pentru persoane fizice acordate în lei va urma trendul de creștere pe care îl vedem și la ROBOR cu un decalaj de timp de câteva luni. Astfel, din ianuarie valoarea acestui indice va fi 1,17% comparativ cu cotația actuală de 1,08% (date din decembrie – n.red.), iar din aprilie va ajunge la o cotație apropiată de 1,82%, iar estimările având în vedere evoluția ROBOR-ului arată că și pentru trimestrul III și trimestrul IV din 2022 vom avea cotații în creștere.

Economica.net: Cât de relevant va fi programul Noua Casă în activitatea Alpha Bank România și a băncilor în general, anul viitor?

Sergiu Oprescu: Lansarea programului “Prima Casă” la mijlocul anului 2009 a fost un răspuns la criza care se anunța la acel moment și a sprijinit piața imobiliară într-o conjunctură foarte dificilă. A fost o inițiativă care a susținut expansiunea creditului ipotecar, iar Alpha Bank Romania a fost una dintre primele bănci din sistem care au aderat la acest program.

De-a lungul timpului, programul a suferit mai multe modificări, a fost redenumit, iar băncile au lansat produse care au concurat la cost creditele “Prima Casă”.

Am participat și anul acesta la program, dar în acest moment focusul nostru pe segmentul de credite pentru locuințe este reprezentat de produsul standard Alpha Housing, care este gândit pentru achiziția unei locuințe, construcția unei case sau achiziția terenului pentru construcție, schimbul locuinței cu una mai mare sau refinanțarea creditului ipotecar de la o altă bancă. Totodată, varianta green a acestui produs aduce nu doar costuri de creditare reduse, ci și avantajul unei locuințe eficiente energetic – adică economii lunare prin consumul mai mic de energie. Iar acesta este un beneficiu la care tot mai mulți consumatori vor fi atenți în contextul creșterii prețurilor la energie.

Dacă ne uităm la nivelul sistemului bancar, putem constata o scădere semnificativă a ponderii creditelor “Prima Casa” în total credite noi acordate – de la peste 55% în 2016 la aproximativ 22% în 2021.

Economica.net: Care este în linii mari strategia de dezvoltare a băncii pentru următorii ani sau doar anul viitor, cum va este mai usor de „povestit”

Sergiu Oprescu: Ne vom uita la oportunități și vom pune accent pe punctele tari pe care le avem deja. Anul acesta, în septembrie, am aniversat 20 de ani de la primul credit ipotecar din România – Alpha Housing și ne-a bucurat performanța înregistrată la 9 luni: producția de credite noi ipotecare a înregistrat un avans anual de 41%, portofoliul de credite ipotecare depășind pragul de 1,3 miliarde de euro. Anul 2021 se arată a fi cel mai bun an din punct de vedere al originării de credite ipotecare din ultimii 12 ani.

Avem o experiență vastă pe acest segment de business și vom folosi această experiență, inclusiv expertiza acumulată în domeniul creditării verzi, pentru consolidarea poziției noastre pe segmentul de credit ipotecar.

Vom continua să susținem economia și mediul de business, atât prin finanțarea clienților mari corporativi, cât și a întreprinderilor mici și mijlocii. Segmentul IMM este un motor de creștere pentru economia României, iar noi am participat la cele mai importante programe de sprijin guvernamental. Ne vom concentra pe acest segment și vom sprijini în continuare și antreprenorii din agribusiness, poate chiar cu un focus sporit în 2022.

De asemenea, continuăm procesul de transformare digitală, pe de o parte pentru a răspunde dorințelor și solicitărilor clienților, iar pe de altă parte pentru a reduce costurile de operare. Am înlocuit echipamentele ATM cu terminale MFM (Multi Functional Machine) care permit clienților să efectueze operațiuni de depunere numerar 24/7 și peste 80% din unitățile noastre beneficiază de tehnologie self-service în ceea ce privește tranzacțiile cash. Nu vom merge însă pe ideea de a elimina în totalitate tranzacțiile cash în sucursale, ci mai degrabă pe aceea de a oferi toate alternativele posibile clienților noștri, pentru a păstra statutul de bancă incluzivă și a nu lăsa pe nimeni în urmă.  Deși a fost accelerată de contextul pandemic, transformarea digitală este un proces de durată, astfel că avem o strategie hibrid necesară la nivelul societății noastre.

La nivelul sistemului bancar, următorul trend de creștere va fi cel în zona creditării verzi, iar Alpha Bank Romania are expertiză și specialiști și pe acest segment. Suntem membrii ai Romanian Green Building Council (RoGBC) din anul 2018, când am aderat la Programul Green Homes și am lansat creditul Alpha Green pentru finanțarea locuințelor verzi certificate de RoGBC. Totodată, Alpha Bank Romania a devenit, în noiembrie 2020, al 66-lea finanțator european care adera la programul Energy Efficient Mortgage Initiative, iar anul acesta a fost prima bancă din Romania care a aderat la schema de certificare EEM Label a produselor destinate finanțării eficienței energetice.

Responsabilitatea este în ADN-ul băncii noastre și mă refer atât la grija pentru mediu cât și la creditarea responsabilă, care ține cont de oportunități și riscuri privind spre viitor.