Opt membri ai CA al TVR cer autorităţilor să facă lumină „în ilegalităţile” comise de Lăzescu

Scrisoarea deschisă, intitulată „Apocalipsa după Lăzescu”, este semnată de Anne Jugănaru, Cristian Niţulescu, Claudiu Brânzan (membri în CNA din partea PSD), Lucia Hossu Longin (din partea PNL), Sorin Burtea şi Traian Bărbulescu (din partea angajaţilor TVR), Raico Cornea (din partea minorităţilor) şi Karen Sebesi (UDMR).

Scrisoarea este adresată de semnatari preşedintelui Traian Băsescu, premierului Victor Ponta, comisiilor de cultură din Senat şi din Camera Deputaţilor, „din dorinţa de a găsi sprijin întru salvarea televiziunii publice, în ceasul al 12-lea, de la un colaps nemeritat”.

Potrivit scrisorii, CA al SRTV a fost înştinţat marţi, 22 mai, că instituţiei i-au fost blocate toate conturile de ANAF, pentru neplata taxelor şi impozitelor.

„Mai mult, membrii CA au aflat cu această ocazie că preşedintele-director general Alexandru Lăzescu nu a autorizat plata CAS în ultimii doi ani, de când a preluat conducerea SRTV. Fapta, de o gravitate fără precedent, din registrul penal, vine să se adauge multor altor derapaje şi acte de corupţie săvârşite de acelaşi PDG, semnalate de-a lungul timpului de către diverşi membri ai CA comisiilor de Cultură din Parlamentul României, cât şi de către mass media”, se spune în scrisoare, în care se precizează totodată că situaţia SRTV, după doi ani de la preluarea de către Alexandru Lăzescu a funcţiei de preşedinte-director general, „se poate rezuma simplu şi trist: falimentară, obedientă politic, neprofesionistă, într-un cuvânt, dezastruoasă”.

Potrivit scrisorii, joi, 24 mai, preşedintele – director general al TVR a organizat „o pseudoconferinţă de presă, unde au fost invitaţi doar jurnalişti şi reprezentanţi ai unor ONG, aleşi ‘pe sprânceană’, conferinţă în care Alexandru Lăzescu a acuzat Consiliul de Administraţie că apără interese partinice şi că blocarea conturilor SRTV este rezultatul unei acţiuni politice”. „Cu alte cuvinte, Lăzescu încearcă acum, când i s-au descoperit matrapazlâcurile, să transfere întreaga responsabilitate asupra CA, ignorat şi minţit de către el în toată această perioadă!”, se spune în scrisoarea deschisă.

În aceste condiţii, semnatarii acestei scrisori spun că vor să informeze cum s-au cheltuit unele sume din banii publici în SRTV în ultimii doi ani, precizând că sunt convinşi că încă nu cunosc nici ei „toate cheltuielile făcute de către PDG Lăzescu, de multe ori, prin eludarea legii”.

Potrivit scrisorii, „emisiunea ‘Întrecerea anilor’ a costat 25.000 euro/ediţie, după o licitaţie trucată, în care programul a fost oferit unei firme care nu exista la data organizării licitaţiei”. „Fericita firmă câştigătoare se numea SC Iedera Show SRL, iar în spatele ei se afla Mircea Radu, amicul şi protejatul d-lui Alexandru Lăzescu. După ce mai mulţi membri ai CA au sesizat Comisiile de Cultură din Parlamentul României, domnul Lăzescu a renunţat la Iedera Show SRL, dar a angajat în SRTV întreaga echipă a firmei cu pricina, pe salarii nete cuprinse între 4000-9000 lei. Pentru Mircea Radu s-a trucat chiar şi un concurs în redacţia pentru Minorităţi, cu care, evident, nu avea nici în clin, nici în mânecă şi de unde a fost rapid transferat la redacţia de Divertisment şi, apoi, la Ştiri, cu încălcarea tuturor normelor şi procedurilor interne!”, se spune în scrisoarea deschisă, precizându-se că emisiunea care a născut atâtea tensiuni în rândul CA a avut 31 de ediţii, iar costurile ei s-au ridicat la 750.000 de euro, pentru o audienţă care a plasat TVR pe locul 5-6 în slotul orar al zilelor respective.

Un alt exemplu „de contraperformanţă” dat de semnatari se referă la emisiunea „Fabrica de staruri”, care încă este difuzată pe TVR 1. În acest caz, Alexandru Lăzescu, asistat de Dan Radu, care ar fi fost angajat în SRTV „în urma unui alt simulacru de concurs”, a prezentat în CA un proiect de divertisment despre care a susţinut că nu costă nimic, iar costurile ar fi trebuit să fie susţinute din publicitate. Rezultatul acestui proiect ar fi „o altă gaură”, de 500.000 de euro, se spune în scrisoare.

Membrii CA care semnează scrisoarea fac referire şi la TVR INFO, „o invenţie a d-lui Lăzescu, despre care nu a suflat o vorbă în CA, până în ultima clipă”. „A schimbat un director cu un altul în urma unui concurs pentru care şi acum se derulează faze ale procesului de contestare. Costuri: 100.000 de euro salarii pe lună şi 1.500.000 lei pe an doar pentru producţie. Audienţa? Necunoscută, postul nefiind monitorizat, poate din raţiuni de jenă!”, se spune în scrisoare.

Referitor la TVR Interactiv, în semnatarii scrisorii spun că acesta presupune un buget anual de producţie de 150.000 de euro şi salarii de 60.000 de euro pe lună. „CA încă nu a aflat valoarea contractului cu firma Publyo.com, agreată de dl. Lăzescu, care foloseşte, însă, o platformă de lucru gratuită pe web (!), rezultatul fiind acela că SRTV este, probabil, singura televiziune din lume care încă nu are un sistem video web!”, se mai spune în scrisoare.

De asemenea, semnatarii spun că sportul a devenit o problemă extrem de delicată în SRTV. „S-au cheltuit sume importante pentru a putea oferi plătitorilor de taxe sport de calitate, campionate de fotbal europene sau modiale, olimpiade, alte competiţii. Numai că dl Alexandru Lăzescu a găsit şi de această dată o modalitate să spolieze televiziunea publică. Sub pretextul că fotbalul costă mult mai mulţi bani decât poate aduce din publicitate, Lăzescu a cedat către TV Dolce drepturile pentru toate competiţiile sportive importante, contra a jumătate de campionat din Liga lui Mitică! În curând, vom vedea la Dolce meciuri din Campionatul European de fotbal care stă să înceapă, transmisiuni de la Olimpiada de la Londra, după cum am văzut cu toţii deja meciuri din Liga Campionilor. Ce a căpătat TVR în schimb? 17 meciuri din 34 din Liga lui Mitică din recent încheiatul campionat. Ce a difuzat? Un singur meci! E adevărat, TVR a încasat şi o sumă de bani, ceva de genul doi-trei la sută din ce a cheltuit pentru achiziţii. Trebuie să precizăm, în context, că nimeni din CA nu a văzut vreodată contractul în forma lui definitivă. Pentru că Lăzescu nu a vrut”, susţin semnatarii scrisorii deschise.

Potrivit aceluiaşi document, în ultimii doi ani, de la preluarea mandatului de către actualul CA a SRTV, circa 250 de salariaţi s-au pensionat sau au plecat în alte instituţii. „La sfârşitul mandatului Sassu (mai 2010), în SRTV existau 3040 de salariaţi. Astăzi sunt angajaţi 3397! Cei mai mulţi dintre ei au fost direcţionaţi şi arondaţi de către preşedintele – director general la Ştiri şi TVR Info, din raţiuni pe care le putem bănui. Aceste angajări, cca 600 la număr, au fost aprobate exclusiv de către dl Alexandru Lăzescu, preşedintele – director general al SRTV”, se spune în scrisoare, precizându-se că unii membri ai CA l-au atenţionat în repetate rânduri pe Alexandru Lăzescu să stopeze acest flux nesfârşit de angajări şi au încercat să impună şi o hotărâre în acest sens, aproape la fiecare şedinţă la care au participat.

În scrisoare se mai spune că, în cea mai mare parte a mandatului pe care l-a exercitat în SRTV, Alexandru Lăzescu a beneficiat de o majoritate în CA, reuşind să schimbe cu uşurinţă structura organizatorică a societăţii. „A făcut acest lucru fără nicio fundamentare sau analiză, doar din dorinţa de a-şi subordona total din punct de vedere decizional instituţia şi de a o controla discreţionar. Comisiile de Cultură din Parlamentul României au fost sesizate cu privire la aceste practici profund dăunătoare televiziunii publice, încă din 2010. Ulterior, consecvent acestei practici, a numit prin concursuri, asupra cărora planează serioase suspiciuni, 34 de directori şi redactori şefi!”, spun semnatarii scrisorii.

De asemenea, în scrisoare se spune că Lăzescu a avut cele mai puţine întâlniri cu sindicatele, din toată istoria postdecembristă a SRTV. Astfel, contractul colectiv de muncă ar fi fost semnat aproape „în orb”, deşi este evident că resursele financiare actuale nu mai pot susţine atât de mulţi salariaţi.

Totodată, membrii CA care semnează scrisoarea, după cum au confirmat pentru MEDIAFAX, spun că, în cei doi ani de mandat, Lăzescu a manifestat „un dezinteres constant” pentru studiourile teritoriale şi a diminuat bugetele alocate acestora. „Şi canalul TVR 3 a fost copil vitreg al mandatului Lăzescu, bugetul alocat acestui canal important pentru studiourile teritoriale şi pentru minorităţile naţionale ajungând să fie mai mic decât orice buget alocat oricărei emisiuni externalizate de pe alte canale”, se mai spune în scrisoare.

De asemenea, semnatarii spun că în perioada în care SRTV trebuie să pregătească programele pentru evenimentele anului, Campionatul European de Fotbal şi Olimpiada de vară, când televiziunea publică se confruntă cu cea mai mare criză din întreaga ei istorie, Alexandru Lăzescu „şi-a permis ca între 4 şi 24 mai să lipsească din Bucureşti, pentru a medita la spinoasele probleme ale TVR tocmai din China şi din Franţa”. Totodată, semnatarii susţin că în doi ani de zile de mandat în fruntea televiziunii publice, Lăzescu ar fi lipsit din ţară o treime din timp, fără a fi în concediu, „pe banii” TVR.

„CA a aflat de controlul ANAF şi de verdictul acestuia din ştirile altor televiziuni. Nici după întoarcerea din Franţa, PDG nu s-a consultat cu membrii CA privind măsurile de salvare a televiziunii, ci a organizat o conferinţă de presă pentru a se salva pe sine”, mai spun semnatarii scrisorii.

„Concluziile se impun: pe de-o parte, sperăm ca instituţiile abilitate ale statului să facă lumină cât mai curând în sumedenia de ilegalităţi comise de Alexandru Lăzescu în cei doi ani cât a condus SRTV, iar pe de altă parte, dacă această persoană mai are vreun dram de demnitate, ar trebui să demisioneze. Oricum, noi, semnatarii acestei scrisori, îi acordăm un vot de neîncredere!”, concluzionează semnatarii scrisorii deschise.

Până la ora difuzării acestei ştiri, Alexandru Lăzescu nu a putut fi contactat de MEDIAFAX.

Alexandru Lăzescu a prezentat, joi, într-o conferinţă de presă, cauzele care au făcut ca Televiziunea Română să aibă datorii acumulate – din 2005 până la sfârşitul lui 2011 – către bugetul de stat în valoare de 272.699.000 lei. Din cauza acestor datorii, pe 22 mai, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a blocat în totalitate conturile operaţionale ale Televiziunii Române.

Lăzescu a spus că şedinţa Consiliului de Administraţie va fi una extraordinară, însă nu vede în momentul de faţă ce decizii ar putea lua CA în legătură cu situaţia creată de faptul că ANAF a blocat conturile operaţionale ale TVR.

„M-aş aştepta ca, având în vedere că mulţi dintre membrii CNA sunt propuşi şi bănuiesc că au unele legături cu partidele politice din care provin, să militeze la unison în mod responsabil ca factorii politici să ajute la deblocarea situaţiei. Asta mi se pare mie că ar trebui să fie o atitudine responsabilă, dar ce se va întâmpla nu ştiu”, a spus Lăzescu.

La aceeaşi conferinţă de presă, Lăzescu a mai spus că nu a luat în calcul posibilitatea de a demisiona, pentru că nu este el responsabil de actuala situaţie financiară a instituţiei, iar dacă demersul ANAF de blocare a conturilor televiziunii este unul politic, el trebuie asumat ca atare. „Eu, personal, nu am luat în calcul posibilitatea de a demisiona. Aş lua în calcul posibilitatea asta dacă m-aş simţi responsabil faţă de situaţia asta (…) Sigur că se pot face discuţii întotdeauna, dar nu văd cum demisia mea ar rezolva ceva. Suntem într-o situaţie obiectivă”, a declarat Alexandru Lăzescu, precizând că „în mod explicit” nimeni nu l-a îndemnat să-şi dea demisia.

El a mai spus că, dacă demersul ANAF de blocare a conturilor operaţionale ale TVR este unul politic, el trebuie asumat ca atare de factorul politic.

Totodată, Lăzescu a precizat că Televiziunea Română va trimite, joi, o adresă la ANAF în care va solicita reeşalonarea datoriilor Televiziunii Române, precizând că speră că ANAF va avea suficientă deschidere pentru a debloca funcţionarea televiziunii.

„Propunerea viabilă este să discutăm o sumă de plată, un anumit cuantum plătit regulat, şi să negociem o formulă de reeşalonare a datoriei restante şi sper, cum s-a făcut şi în alte părţi, la o ştergere a penalităţilor (…). Trebuie stabilit un calendar de plăţi care să aibă şi o perioadă de graţie, urmând ca în această perioadă factorii politici, cei care sunt interesaţi să rezolve situaţia Televiziunii Române să ajungă la o soluţie care poate fi în diferite forme”, a spus Lăzescu.

Lăzescu a mai spus că, dacă situaţia cu ANAF nu se rezolvă, probabil, începând de săptămâna viitoare, Televiziunea Română va fi nevoită să îngheţe cu totul producţia în premieră. De asemenea, el a mai spus că decizia ANAF duce la blocarea activităţii TVR în campania electorală, dar este posibil să ducă şi la blocarea Campionatului European de Fotbal, dar şi a Jocurilor Olimpice.

Pe de altă parte, Lăzescu a explicat că, spre deosebire de companiile private, Societatea Română de Televiziune nu poate să ceară insolvenţa.

Totodată, Alexandru Lăzescu a precizat că nu este de acord în niciun caz „cu ideea jafului”. „Nici vorbă de aşa ceva”, a mai spus Lăzescu.

În plus, el a spus că situaţia financiară dificilă a TVR este cauzată de istoricul instituţiei, pierderile televiziunii publice adâncindu-se în timpul a trei mandate – cel al lui Tudor Giurgiu, cel al lui Alexandru Sassu şi cel al lui, care a început în 2010.

Lăzescu a precizat că este greu de spus dacă, în condiţiile date din TVR, se putea face mult mai mult. „Am auzit tot felul de cuvinte gen «jaf», dar e clar că e un joc politic”, a spus Lăzescu. „Poate se putea face mai mult. Dar tot ce am făcut am făcut cu bună credinţă şi am încercat să punem ordine într-o situaţie haotică, în care se mergea foarte mult la întâmplare. Sigur că lipsa de disponibilităţi financiare, această cocoaşă financiară venită din spate a făcut ca să se acumuleze aceste datorii la stat. Dar această situaţie trebuie văzută în context”, a mai spus Alexandru Lăzescu.

Potrivit SRTv, preluarea mandatului de către noul Consiliu de Administraţie, la data de 30 iunie 2010 – Alexandru Lăzescu fiind propus membru al CA al TVR de către Administraţia Prezidenţială -, s-a făcut în contextul unei pierderi fiscale cumulate de 243.500.000 de lei, echivalent a circa 61 milioane de euro, dar şi a unui contract în curs de derulare pentru drepturi de difuzare UEFA Champions League, care generează pierderi cumulate, începând cu semestrul al doilea al anului 2009, de peste 38 milioane de euro pentru următorii trei ani.