Opt reclamaţii la ANPC vizând aplicarea Legii dării în plată

„Nemulţumiţii semnalează refuzul creditorului de a respecta dispoziţiile legale conform cărora după notificare trebuie să solicite executorilor judecătoreşti suspendarea executării silite. Alte nemulţumiri vizează contestarea de către creditor a notificării de dare în plată în instanţă”, a precizat Paul Anghel pentru News.ro.

El a adăugat că sunt situaţii în care nu se răspunde în termen la notificarea de dare în plată transmisă băncii, referindu-se la prevederea din lege conform căreia, în urma notificării, „prima zi de convocare la notarul public nu poate fi stabilită la un termen mai scurt de 30 de zile libere; de la data depunerii notificării legiuitorul a prevăzut expres că se suspendă orice plată către creditor, precum şi orice procedură judiciară sau extrajudiciară demarată de creditor sau de persoane care se subrogă în drepturile acestuia îndreptată împotriva consumatorului sau a bunurilor acestuia”.

Conform directorului general al ANPC, clienta unei bănci a reclamat faptul că a depus notificarea de dare în plată, ulterior fiindu-i solicitate o serie de documente suplimentare pe care nu le consideră necesare, tergiversându-se astfel comunicarea unei decizii şi depăşindu-se termenul de 30 zile. Paul Anghel a subliniat, însă, că nu există un termen de răspuns reglementat.

„În cazul unei reclamaţii, s-a soluţionat favorabil consumatorului, prin încheierea contractului de dare în plată translativ de proprietate”, a adăugat Anghel.

Curtea Constituţională a admis, marţi, două sesizări privind articole din Legea dării în plată.

„Am admis excepţia de neconstituţionalitate, s-a constatat că sintagma «precum şi din devalorizarea bunurilor imobile», sintagmă care era conţinută în art. 11 teza I, este neconstituţională. Sintagma se referea la faptul că sunt aplicabile şi acelor situaţii care privesc devalorizarea bunurilor imobile. Or, obiectul procesului era plata contractului, nu era vorba de bunuri imobile şi din acest punct de vedere va fi eliminată această sintagmă”, a afirmat preşedintele Curţii, Valer Dorneanu.

O altă admitere se referă la posibilitatea aplicării contractelor în derulare doar în măsura în care se verifică şi condiţiile referitoare la „existenţa impreviziunii”, lucru pe care va trebui să îl decidă instanţa.

„După analize repetate şi foarte aprofundate, am primit până acum peste 700 de cauze de la bănci sau de la debitori, dintre care pentru 581 suntem abia în faza de rapoarte. Pentru astăzi ne-am pronunţat asupra unui calup de 25 de dosare, pentru 8 dosare am amânat pronunţarea pe 27 octombrie, dar acolo se vor regăsi multe dintre concluziile pe care le-am adoptat astăzi”, a explicat şeful CCR, afirmând că deliberările pe dosare vor continua.

Legea dării în plată a intrat în vigoare pe 13 mai. Strict tehnic, când titularul nu mai poate plăti ratele, va trimite o notificare băncii prin care anunţă că vrea să îi transmită dreptul de proprietate. Din acel moment, omul nu va mai fi dator băncii, iar banca nu va mai avea dreptul să recupereze întreaga valoare a împrumutului oferit, ci ar rămâne doar cu casa. Nu se va putea duce către alte proprietăţi ale debitorului sau către alte venituri ale acestuia.

Persoanele care vor putea beneficia de această lege trebuie să fie consumatori persoane fizice, cu credite imobiliare/ipotecare de maxim 250.000 de euro, inclusiv credite de nevoi personale cu ipotecă, condiţia fiind ca finanţările să fi fost contractate pentru achiziţia, construcţia, extinderea, modernizarea, amenajarea sau reabilitarea unui imobil cu destinaţia de locuinţă sau garanţia să include cel puţin un imobil cu destinaţia de locuinţă.

De asemenea, legea se aplică şi debitorilor care au fost deja executaţi silit de către bănci.

În primele patru luni de la intrarea în vigoare a Legii dării în plată, pe rolul instanţelor s-au înregistrat 3.907 notificări de dare în plată, 2.634 de contestaţii.