Scrisoarea, adresată preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a fost semnată de premierii României, Cehiei, Estoniei, Ungariei, Letoniei, Poloniei, Slovaciei, precum şi de preşedintele Lituaniei.
În acest fel este relansată o dezbatere care a plasat Germania în opoziţie cu statele din estul şi centrul Europei.
Dacă proiectul va merge înainte, Nord Stream-2 „va genera consecinţe geopolitice cu potenţial destabilizator”, se arată în scrisoare.
Comisia Europeană nu a confirmat primirea scrisorii.
„Proiectul Nord Stream-2, aflat în prezent în pregătire, poate implica anumite riscuri pentru securitatea energetică din regiunea Europei Centrale şi de Est”, afirmă scrisoarea, datată 7 martie.
Nord Stream-2 „ar influenţa puternic dezvoltarea pieţei gazelor şi tranzitul acestora în regiune, mai ales ruta de tranzit via Ucraina”, potrivit scrisorii.
Gazoductele de export ale Rusiei au devenit un subiect politic intens din cauza conflictului din estul Ucrainei, ţară care este rută de tranzit pentru circa jumătate din gazele vândute de Gazprom Europei.
Rusia asigură circa o treime din necesarul de gaze al Europei.
Două surse din UE au spus că Croaţia a semnat o versiune ulterioară a scrisorii, dar informaţia nu a putut fi confirmată imediat de guvernul de la Zagreb.
Liderii UE se reunesc joi la Bruxelles, fiind de aşteptat să discute despre securitatea energetică.
Proiectul Nord Stream-2 a provocat discuţii aprinse la un summit european din decembrie, în urma altei scrisori adresate Comisiei Europene.
Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a declarat atunci că decizia finală referitoare la legalitatea proiectului revine Comisiei Europene.
În opinia sa, Nord Stream-2, susţinut de Gazprom, E.ON, Wintershall, Shell, OMV şi Engie, încalcă reglementările UE.
Gazprom şi unele companii de utilităţi susţin că Nord Stream-2 este cea mai bună soluţie pragmatică pentru creşterea securităţii energetice a Europei.
Comisia Europeană analizează legalitatea proiectului.
Vicecancelarul german Sigmar Gabriel a efectuat o vizită în Polonia la începutul acestui an, unde a promis că noua conductă va fi aprobată numai dacă Rusia nu va opri livrările de gaze spre Ucraina şi statele est-europene.
Gazprom livrează deja gaze Germaniei pe sub Marea Baltică, prin două conducte Nord Stream.
Noul proiect Nord Stream-2 constă în construcţia altor două conducte pe sub Marea Baltică, din Rusia spre Germania, dublând capacitatea de livrare la 110 miliarde de metri cubi pe an.