Orange şi Vodafone, cele mai mari şanse să cumpere licenţe 5G. Majorarea tarifului de monitorizare este ilegală – analist

„Dacă licitaţia pentru 5G va avea loc în toamnă, banii se vor încasa anul viitor. Ordonanţa de Urgenţă 114 spune că, în premieră mondială după cunoştinţa mea, preţurile de pornire sunt calculate la procent din cifra de afaceri. De regulă, preţul de pornire se face pe criterii economice, pe MHz, pe locuitor. Deci, într-o ţară cu 60 de milioane de locuitori preţul de pornire va fi mai scump decât într-o ţară cu 20 de milioane de locuitori. La noi, Ordonanţa a venit şi cu majorarea preţului de monitorizare… Scopul a fost să se strângă la buget un miliard din 5G şi două miliarde din 3G. Determinarea a fost realizată pe criterii contabile, neavând nimic de-a face cu criteriile economice. Taxa de pornire ar trebuie să fie lăsată să fie stabilită pe criterii economice. În 2004 şi 2006 s-au dat primele licenţe 3G, iar acest lucru a dus la creşterea îndatorării operatorilor. De asemenea, pe licitaţia din 2012, gradul de îndatorare a crescut, din nou. Avem doi operatori – Orange şi Vodafone – cu un grad de îndatorare rezonabil, undeva la sub 60%, RCS&RDS undeva la 98% şi fostul Cosmote – Telekom Mobile, cu un grad de îndatorare de 142%. La momentul actual, doar Orange şi Vodafone ar putea să cumpere cu 500 de milioane de euro, 5G din 3G”, a susţinut Oacă.

Conform specialistului, majorarea tarifului de monitorizare de la 0,4% la 2% este ilegală, fiind introdusă arbitrar, cu alte scopuri.

„În legătură cu tariful de monitorizare, trebuie spus, încă de la început, că acesta era de 0,4% şi nu s-a încasat de zece ani. În aceste condiţii, ANCOM are un excedent de 22 de milioane de euro din tariful de monitorizare a spectrului. Mărirea acestui procent la 2% va duce la costuri de milioane de euro pe an care vor pleca din industrie. Ce este important este faptul că mărirea tarifului de monitorizare este ilegală. Conform Directivei privind autorizarea, orice taxă administrativă impusă furnizorilor acoperă, în total, numai costurile administrative aferente gestionării. Deci, noua taxă a fost introdusă arbitrar cu alte scopuri. În Europa a mai fost o astfel de tentativă, în Franţa şi Spania, în 2009, când după ce au pierdut nişte bani s-au gândit să-i recupereze introducând o taxă de 0,9%. La scurt timp, au trebuit să renunţe la această taxă… România ar trebui să renunţe la Ordonanţă, asta dacă nu Comisia Europeană va face ceva… Sigur că va mai dura”, a afirmat Nicolae Oacă.

Acesta a adăugat că „OUG 114 mai prevede şi preţurile de pornire pentru licitaţia 5G şi se doreşte a se obţine un miliard de euro”. „Dacă vor lua licenţele de 5G şi vor prelungi şi licenţa de 3G, Orange şi Vodafone vor avea un vârf de plată de 800 de milioane de euro. Ceilalţi doi operatori, Telekom şi RCS, vor avea un vârf de plată în anul 2022 de circa 500 de milioane de euro. Cu astfel de taxe nu se pot construi afaceri şi cred că unii operatori s-ar putea gândi să renunţe la unele licenţe şi să pună în balanţă dacă vor 3G sau 5G”, a declarat specialistul.

Directorul executiv în cadrul Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM), Cristin Popa, a anunţat, joi, într-o conferinţă de specialitate, că proiectul final privind licitaţia pentru 5G va fi gata până la finele lunii iulie, iar în a doua parte a acestui an să fie demarată efectiv procedura de licitaţie.

Pe data de 1 martie, în conferinţa de presă ce a urmat reuniunii informale a miniştrilor în domeniul comunicaţiilor (TTE), ce a avut loc la Bucureşti, ministrul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, Alexandru Petrescu, a precizat că, în urma întâlnirilor pe care le-a avut cu operatorii telecom, pe marginea OUG 114, s-a ajuns la un numitor comun, iar pe segmentul frecvenţelor există o o discuţie referitoare la o realocare şi redistribuire a acestora în funcţie de valoarea comercială.

„Am ţinut tot timpul legătura cu operatorii din piaţa de telefonie mobilă, am avut discuţii 1 la 1, dar şi cu Asociaţia Operatorilor de Telefonie Mobilă. Au fost o serie de amendamente pe care operatorii şi le-au dorit, le-am negociat şi am ajuns, cred eu, la un punct în care ne regăsim (…) Cred că există premisele de a merge înainte din acest punct şi de a crea şi dezvolta în continuare sistemul IT&C aşa cum trebuie. Ceea ce am discutat cu operatorii de telefonie mobilă a fost, pe de o parte, o realocare şi redistribuire a frecvenţelor, astfel încât ele să se regăsească şi în funcţie de valoarea comercială a fiecărei frecvenţe şi cred că am ajuns la un acord care va suplini anumite impuneri de taxe în perspectiva unei licitaţii. Există şi posibilitatea ca pe anumite tipuri de frecvenţă să reglăm anumite comisioane impuse. Ce pot să vă asigur este că atât timp cât sunt ministru, totul merge în consultare publică, absolut fiecare document ce ţine de bunul parcurs al licitaţiei de 5G va fi în consultare publică”, a punctat oficialul.

La sfârşitul lunii ianuarie a acestui an, ANCOM a lansat în consultare publică documentul de poziţie privind acordarea drepturilor de utilizare a spectrului radio disponibil în benzile de frecvenţe de 700 MHz, 800 MHz, 1500 MHz, 2600 MHz, 3400 – 3800 MHz, care stabileşte obiectivele, principiile, condiţiile şi procedura pentru acordarea spectrului radio în benzile vizate, în vederea furnizării de reţele publice şi servicii de comunicaţii electronice de bandă largă, inclusiv implementării 5G în România.

Toată această cantitate de spectru va putea fi utilizată începând cu 1 ianuarie 2020. Drepturile de utilizare a spectrului de frecvenţe din benzile de 700 MHz şi 1500 MHz, în care nu există nicio alocare până în prezent, vor avea o perioadă de valabilitate de 15 ani.

Pentru alocarea spectrului, ANCOM propune aplicarea unei proceduri de selecţie competitive similare celei organizate în anul 2012. Această procedură presupune ca fiecare operator interesat să depună o ofertă iniţială prin care va indica numărul de blocuri pe care doreşte să le achiziţioneze în fiecare dintre benzile disponibile.

La nivelul Uniunii Europene, se estimează un necesar de investiţii în 5G de 56 – 58 miliarde euro, la nivelul anului 2025, ceea ce înseamnă o investiţie medie de 145 euro/utilizator european, cu 7% mai mult decât în cazul 4G, şi cu 20% mai mult decât 3G.

Pentru România, se prognozează un necesar de investiţii în 5G de 2,3 miliarde de euro. În plus, o analiză cantitativă de tip input-output realizată pentru examinarea interdependenţelor între 38 de sectoare economice în Uniunea Europeană arată că efectele de multiplicare în ansamblul Uniunii sunt estimate la 142 miliarde de euro şi 2,4 milioane locuri de muncă. În acelaşi timp, doar pentru România, efectele de multiplicare sunt estimate la 4,7 miliarde euro, respectiv crearea a peste 252.000 locuri de muncă. Efectele de antrenare estimate pentru patru sectoare (autovehicule, transporturi, utilităţi şi sănătate) arată beneficii de 62,5 miliarde euro/anual, la nivelul UE.

Publicaţia Comunicaţii Mobile a organizat, joi, conferinţa anuală privind sinteza Congresului Mondial al Mobilităţii (Mobile World Congress – MWC, n.r.) de la Barcelona 2019.