Orban: Autorităţile de management trebuie să treacă în subordinea Ministerului Afacerilor Europene

„E o decizie politică extrem de dificil de luat. De multe ori, bugetele ministerelor sunt mai mici decât fondurile europene pe care le gestionează. Până la urmă, cred că în cazul României nu avem altă opţiune decât să mergem spre această direcţie, este fundamental. Părerea mea e că este nevoie de o decizie politică până la sfârşitul acestui an”, a declarat Orban.

El a precizat că a avut unele discuţii „preliminare” pe această temă la Guvern, însă cel mai probabil această decizie va fi luată după alegerile din toamnă.

Ministrul a arătat că MAEur pregăteşte deja detaliile organizatorice pentru perioada de programare 2014-2020, iar în 19 iulie va avea loc o primă reuniune a Comitetului interinstituţional care va elabora un acord de parteneriat cu societatea civilă cu privire la cadrul pentru următorul exerciţiu financiar al UE.

„Vrem să formulăm propunerile legate de cum vor arăta structurile, cum va arăta cadrul instituţional, cum vor arăta procedurile, cum va funcţiona întregul mecanism, vrem ca aceste propuneri să fie făcute în comun. Vrem să învăţăm cât mai mult din experienţa pentru această perioadă de programare”, a afirmat Orban.

Potrivit acestuia, pentru perioada 2014-2020 reprezintă „chestiuni absolut vitale” coordonarea autorităţilor de management de către un minister, salarizarea adecvată a personalului bugetar care se ocupă de absorbţia fondurilor europene, asigurarea continuitatea proiectelor europene cu plăţi interne pentru beneficiari atunci când este întrerupt procesul de rambursare de către Comisia Europeană

„Printr-un sistem de coordonare mult mai puternic, cu un minister care să coordoneze cel puţin toate autorităţile de management, dacă nu şi organismele intermediare, se va evita crearea de disfuncţionalităţi majore şi apariţia de interpretări care au afectat unele programe, iar POSDRU e cel mai cunoscut exemplu din acest punct de vedere”, a argumentat Orban.

El a subliniat că nu se mai poate continua cu diferenţele majore de salarizare, cu raport de la 1 la 3, între angajaţii diferitelor instituţiilor publice care se ocupă de fondurile europene. „De altfel, se şi vede, instituţiile care performează cel mai bine în absorbţie sunt cele cu salarizare corespunzătoare (…) A avut loc o adevărată hemoragie la nivelul personalului, foarte multe structuri au plecat oameni buni şi foarte buni, la instituţiile europene sau în sectorul privat. Deci va trebui să avem o politică de stimulare, dar şi de diferenţiere a performanţei, care nu există”, a spus Orban.

Ministrul consideră că e important ca plăţile pentru beneficiari să continue şi atunci când programele operaţionale sunt întrerupte sau suspendate. „Trebuie să găsim formulele de a asigura continuitatea efectuării de plăţi interne pentru beneficiari, indiferent dacă unele programe sunt întrerupte sau sunt suspendate. Pentru că riscul major este că în cazul că s-ar întrerupe, dintr-un moti v sau altul, procesul detransmitere de cereri de rambursare către Comisia Europeană, riscul major este să nu avem suficiente fonduri ca să asigurăm pe perioada respectivă plăţile interne către beneficiari. Riscurile majore sunt de blocare a proiectelor, de a nu avea o rată de absorbţie corespunzătoare”, a evidenţiat Orban.

Potrivit acestuia, pentru exerciţiul 2014-2020 trebuie avută în vedere şi elaborarea unei viziuni de ansamblu privind priorităţile care trebuie finanţate cu fonduri europene. „Va trebui ca inclusiv noi să avem o viziune de ansamblu şi de detaliu ce facem cu banii respectivi şi cum corelăm proiectele pe care le finanţăm din banii europeni cu cele pe care le finanţăm din bani româneşti”, a spus Orban, adăugând că principiul actual „primul venit, primul servit” nu mai trebuie continuat, fiind de preferat o selecţie a proiectelor în funcţie de performanţa lor.

El a mai arătat că pentru 2014-2020 Comisia Europeană va introduce nişte reguli suplimentare bazate pe conceptul de „better spending” /”cheltuire eficientă”, iar banii europeni vor trebui folosiţi şi în România cu impact social şi economic maxim, nu doar pentru a mări salariile celor care se ocupă de derularea proiectelor.