Interviu Leonard Orban: E foarte important pentru CE să se evite o nouă criză politică la Bucureşti

De asemenea, Orban, fost comisar european pentru multilingvism, a vorbit despre importanţa pe care Comisia Europeană o dă evitării unei noi crize politice în România într-un interviu pentru Agerpres.

Ministrul Afacerilor Europene a atras atenţia că deciziile pe care noul Parlament le va lua privind încuviinţarea urmăririi penale a unor parlamentari – foşti miniştri sau în cazul numirii Avocatului Poporului vor cântări greu asupra raportului suplimentar al Comisiei Europene din Mecanismul de Cooperare şi Verificare pe Justiţie, aşteptat în ianuarie 2013, şi implicit asupra deciziei Consiliului JAI privind eventuala aderare a României la spaţiul Schengen.

AGERPRES: La începutul mandatului, în septembrie 2011, v-aţi fixat ca obiectiv creşterea ratei reale de absorbţie a fondurilor structurale de la 3,7%, cât era atunci, la 20% până la finalul mandatului. La finele lunii noiembrie 2012, rambursările de la Comisia Europeană se ridică undeva la 9,72%. Au mai crescut între timp?

Leonard Orban: Rambursările nu au crescut, dar cererile de rambursare transmise către Comisia Europeană înregistrează acum 12,6% şi este evident că, până la sfârşitul acestui an, vor ajunge spre 15%. Sigur, nu e 20%, dar, având în vedere dificultăţile extraordinare prin care am trecut, în special în acest semestru, este un procent decent, uitându-ne şi la punctul de plecare, la efectele disfuncţionalităţilor din perioada anterioară şi la modul cum s-au răsfrânt acestea asupra întregului proces de gestionare a fondurilor europene.

AGERPRES: Având în vedere problemele de la nivelul UE, ce şanse avem să primim o parte din banii aceştia până la finalul anului?

Leonard Orban: Eu mă aştept să intre anumite sume, dar nu pot să dau cifre exacte, pentru că, deşi s-a aprobat rectificarea bugetului UE pentru 2012, rămâne de văzut cât va putea fi plătit în acest an. Mă aştept să primim ceva pe Programul Operaţional de Mediu şi pe Programul Operaţional Regional. Oricum, sumele aferente ratei de 12,6% vor fi rambursate integral în primul trimestru al anului 2013.

AGERPRES: Domnule ministru, în noiembrie 2012 nu au mai fost absorbiţi bani europeni pe fonduri structurale şi de coeziune, nici măcar pe programele care nu erau grevate de întreruperi sau presuspendări. De ce această stagnare chiar şi pe programe ca Programul Operaţional Asistenţă Tehnică?

Leonard Orban: Pentru că nu au fost transmise cereri de rambursare în perioada respectivă, dar oricum vorbim de programe implicând finanţări foarte mici, care nu influenţează aproape deloc procentul de absorbţie. Iar pentru programele unde au fost transmise în noiembrie cereri de rambursare nu au existat bani în bugetul Uniunii Europene.

AGERPRES: Se tot vorbeşte despre o chestiune destul de controversată. Am văzut analişti cu o oarecare reputaţie, economişti care susţineau că România a ajuns net contributor la bugetul UE, pentru că am absorbit bani europeni mai puţin decât plătim…

Leonard Orban: Acestea sunt declaraţii care nu au nicio legătură cu realitatea. Cifrele arată că din 1 ianuarie 2007 şi până în 30 noiembrie 2012 au intrat mai mult cu 7,4 miliarde de euro decât am contribuit noi la bugetul Uniunii Europene. Mai precis, cifrele sunt: intrări de la UE de 14,9 miliarde de euro şi contribuţie a României la bugetul UE de 7,5 miliarde de euro. Sigur că a fost o perioadă foarte complicată, pentru că, din 1 iulie 2012, practic nu au mai fost intrări pe zona de coeziune în bugetul României, venind de la bugetul UE, dar, chiar şi în condiţiile dificultăţilor majore pe care le-am avut în acest semestru, suntem într-o poziţie de beneficiar net importantă.

AGERPRES: Cei 14,9 miliarde de euro, să-i detaliem pe componente: sunt fonduri structurale şi de coeziune, plăţile directe…

Leonard Orban: … în agricultură, sunt fondurile de dezvoltare rurală, sunt reprezentate de facilitatea cash-flow, care a funcţionat în special în primii ani de la momentul aderării, sunt pe facilitatea Schengen – o contribuţie importantă – şi mai sunt prefinanţările pentru politica de coeziune, care s-au ridicat la peste două miliarde de euro.

AGERPRES: Din aceste prefinanţări, la sfârşitul exerciţiului financiar al UE, dacă noi nu avem un procent ridicat al rambursărilor europene, prefinanţările corespunzătoare ne vor fi retrase…

Leonard Orban: Prefinanţările sunt bani daţi dinainte, din anvelopa totală destinată României, care este de 19,6 miliarde de euro (fonduri structurale şi de coeziune – n.r.). Sigur că, dacă rata de absorbţie nu va fi 100%, anumite sume vor fi dezangajate, bineînţeles că asta se referă inclusiv la partea de prefinanţare.

AGERPRES: Având în vedere experienţa dumneavoastră de comisar european, de ministru al afacerilor europene, spuneţi-ne, vă rugăm, de ce nu reuşim să absorbim bani europeni? Ce trebuie să facă, pe de o parte, instituţiile guvernamentale şi, pe de altă parte, beneficiarii, pentru o mai bună rată de absorbţie?

Leonard Orban: Prima problemă ţine de capacitatea administrativă şi aici este cea mai importantă prioritate pentru care va trebui să se acţioneze cât mai repede. Aici nu sunt mulţumit cu rezultatele pe care le-am obţinut. Demersurile repetate, insistente, pe care le-am făcut, atât în relaţia cu autorităţile române, în special cu Ministerul de Finanţe, precum şi în relaţia cu Uniunea Europeană au dat roade doar parţial. Este evident că trebuie să creştem şi numărul personalului, dar şi că angajaţii trebuie plătiţi cu salarii mai ridicate. Dacă ne uităm la diferite programe, cea mai bună rată de absorbţie în momentul de faţă este la Programul Operaţional Regional, de 25,6%, la Programul Operaţional de Dezvoltare a Capacităţii Administrative – 24,63% şi la Programul Operaţional de Asistenţă Tehnică – 18,23%. Ce constatăm? Că ratele de absorbţie cele mai bune sunt pe zona unde sunt salariile cele mai bune şi în care a existat experienţa anterioară a utilizării fondurilor de preaderare. Ratele cele mai scăzute sunt la Programul Operaţional de Creştere a Competitivităţii Economice (POSCCE) – 6,77%, la Programul Operaţional de Transport – 7,37%, la Programul Operaţional de Dezvoltare a Resurselor Umane – 11,8% şi la Programul Operaţional de Mediu – 10,3%. Motivele ratei scăzute de absorbţie ţin şi de personalul insuficient şi de salarizarea scăzută pentru personalul care activează nu numai în autorităţile de management, precum şi în organismele intermediare. Sigur, salariile trebuie să fie condiţionate de performanţă, de eficacitatea şi eficienţa cu care acţionează şi lucrează personalul implicat. Dar, cu salarii scăzute, fără criterii clare care să recompenseze performanţa şi să sancţioneze lipsa de performanţă, în momentul de faţă, suntem în situaţia pe care o cunoaştem.

 AGERPRES: A avut impact asupra absorbţiei fondurilor europene scăderea salariilor din sectorul bugetar cu 25%, din anul 2010?

Leonard Orban: Da. Nu a făcut altceva decât să antreneze o plecare şi mai mare din sistem. S-au pierdut experţi foarte buni, care s-au dus fie în mediul privat în România, fie lucrează la Bruxelles sau în alte state membre. Deci, prima chestiune, capacitatea administrativă. A doua problemă ţine de achiziţiile publice. S-au făcut progrese, dar nu a fost deloc simplu. Au fost aplicate foarte multe corecţii şi sunt beneficiari care câştigă acum în instanţă procese contra statului român, contra autorităţilor care au aplicat corecţiile. Din punctul de vedere al Comisiei Europene, lucrurile sunt foarte clare: acele sume implicate care reprezintă corecţiile nu vor putea în nici un fel să fie plătite din bani europeni. Deci, practic, înseamnă că banii vor trebui suportaţi cel mai probabil din buget. Dar asta ne arată cât de complicat a fost nu numai pentru beneficiari, dar şi pentru autorităţile române să opereze corect. De ce câştigă unii beneficiari? Pentru că se duc cu hârtii primite de la autorităţile române în care li se dădea acceptul pentru măsurile întreprinse şi, ulterior, se constata că măsurile întreprinse nu erau corecte.

AGERPRES: Practic, ne spuneţi că instituţii ale autorităţii publice româneşti transmiteau beneficiarilor hârtii pe care tot ele le negau ulterior?

Leonard Orban: Da. Ulterior, din septembrie 2011, când a fost creat MAEur, a avut loc un proces masiv de învăţare nu numai pentru beneficiari, dar, în primul rând, pentru autorităţile române, nu numai ca să respecte regulile comunitare, dar să respecte modul de lucru comunitar, practica europeană. Acest proces de învăţare a fost valabil nu numai pentru autorităţile de management, organismele intermediare, dar inclusiv pentru instituţiile de control din România. Aici vorbim despre Autoritatea de Audit (de la Curtea de Conturi – n.r.), dar şi de alte instituţii, fie ANRMAP (Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice – n.r.), care este o instituţie ce face parte acum din sistem, UCVAP (Unitatea Centrală pentru Verificarea Achiziţiilor Publice – n.r). Rămâne o prioritate problema conflictului de interese, nu numai pe zona achiziţiilor publice, dar, în general, în întregul proces al fondurilor comunitare. O a treia problemă – dificultăţile existente la nivelul beneficiarilor. Mă refer nu numai la beneficiari privaţi, ci, în primul rând, la beneficiarii marilor proiecte de infrastructură. Dacă ne uităm la faimoasa listă de 150 de proiecte prioritare, cu câteva excepţii, stadiul implementării proiectelor nu este deloc avansat, se învârte undeva între 5 şi 15%, ceea ce ne arată că dificultăţile sunt în realizarea proiectelor, în implementarea marilor proiecte de infrastructură. Aici vorbim de zona de transporturi, zona de mediu. Uitaţi-vă la CFR, avem proiecte uriaşe, iar în ceea ce priveşte cererile de rambursare aproape că nu vin deloc. Uitaţi-vă la zona de autostrăzi; aici contractele au fost deja încheiate. Sigur, unele au fost reziliate. Foarte puţine cereri de rambursare vin şi asta arată foarte clar că problema nu este numai a autorităţilor, nu numai la sistemele de management şi control, ci şi în modul de realizare a proiectelor, de implementare a acestora – fie că vorbim de autostrăzi, reţele de canalizare, faimosul internet cu bandă largă. Acestea sunt proiecte la care ritmul de implementare este extrem de lent şi riscul major pentru România este ca aceste proiecte să nu se termine până la sfârşitul lui 2015. Acesta este riscul cel mai mare.

AGERPRES: Ce ar însemna aceasta?

Leonard Orban: Asta înseamnă că nu contează că ai 5% sau 95% din proiect, dacă nu l-ai terminat până la sfârşitul anului 2015, trebuie să dai toţi banii înapoi.

AGERPRES: Aţi pomenit programul pentru competitivitate economică, printre cele cu cea mai slabă absorbţie a fondurilor. Guvernul mută activitatea Organismului Intermediar de gestionare a fondurilor POS CCE pentru întreprinderile mici şi mijlocii de la Ministerul Economiei către agenţiile de dezvoltare regională, care sunt controlate de preşedinţii consiliilor judeţene. Ce vă face să credeţi că ADR-urile vor gestiona mai bine fondurile pentru IMM-uri, în condiţiile în care autorităţile locale s-au făcut practic vinovate în anul 2011 pentru blocarea unei axe prioritare a Programului Operaţional Regional?

Leonard Orban: La această decizie ne-au condus disfuncţionalităţile majore de la Organismul Intermediar pentru IMM-uri, disfuncţionalităţile generale pentru POS CCE şi cele care nu sunt legate doar de capacitatea administrativă, dar şi anumite suspiciuni de fraudă pe această zonă, o anumită implicare a unor persoane din cadrul structurii în tentative de a deturna banii comunitari. Acestea sunt argumente solide care ne-au condus spre această decizie. Haideţi să nu uităm că la POR, în momentul de faţă, axa respectivă este deblocată, nici nu a fost inclusă în scrisoarea de presuspendare trimisă pentru POR. ADR-urile şi-au dovedit eficienţa şi putem spune că în momentul de faţă ele funcţionează optim şi au capacitatea să preia activitatea fără dificultăţi şi fără obstacole care să îngreuneze viaţa beneficiarilor. Credem că este o opţiune bună, sper că va fi dusă până la capăt.

AGERPRES: Domnule ministru, aţi condus acest minister un an şi patru luni, minister creat practic de dumneavoastră. În acest mandat, aţi traversat trei guverne: Boc, Ungureanu, Ponta. Din perspectiva activităţii MAEur – fonduri europene, afaceri europene, relaţia cu Bruxelles-ul – care au fost cele mai dificile momente?

Leonard Orban: Cam întreaga perioadă a fost nu dificilă, ci foarte dificilă. Hai să spunem, totuşi, că, probabil, momentul cel mai dificil a fost în acest semestru, când consecinţele problemelor existente până către finalul lui 2011 au avut efecte care au creat această presuspendare şi practic blocare a principalelor programe operaţionale. Aceasta a creat dificultăţi foarte mari în funcţionarea acestor programe şi dificultăţi în efectuarea de plăţi interne către beneficiari, pentru că această perioadă s-a suprapus cu cealaltă perioadă, privind încercarea de a ieşi din procedura de deficit excesiv. Această suprapunere între o blocare a principalelor programe operaţionale şi constrângerile bugetare legate de încadrarea în deficitul bugetar de 3% au reprezentat perioada cea mai grea. Dar cred că, în ciuda acestor dificultăţi, lucrurile, în momentul de faţă, se îndreaptă într-o direcţie bună. Probabil singurul program unde, în momentul de faţă, nu pot să spun că am certitudini că lucrurile vor funcţiona bine în continuare şi se va evita suspendarea este POS CCE. Pentru celelalte, mai devreme sau mai târziu, lucrurile se vor redresa, programele vor reporni. Ne aşteptăm ca la POR să fie în scurt timp o decizie favorabilă, pentru programul de transport probabil în trimestrul I, undeva în ianuarie sau februarie, pentru POSDRU, în condiţiile în care misiunea de audit de la sfârşitul lunii ianuarie – începutul lunii februarie 2013 va consemna rezultate pozitive, lucrurile vor sta foarte bine. Singura problemă este, şi nu pot în niciun fel să vă spun în momentul de faţă, cum va evolua POS CCE. Cred că dimensiunea schimbărilor va trebui să fie similară cu cea de pe POSDRU. La POSDRU au fost nişte schimbări uriaşe, care sunt greu digerabile inclusiv de unii dintre beneficiari.

AGERPRES: În care dintre cele trei guverne aţi putut lucrat cel mai bine?

Leonard Orban: Situaţiile au fost distincte, provocările au evoluat de la moment la moment. De exemplu, un lucru pe care l-am putut constata a fost exigenţa din ce în ce mai sporită din partea Comisiei Europene, care a intervenit în cursul acestui an. De asemenea, am putut constata inclusiv o înăsprire a mediului în care s-a desfăşurat acest proces. Au fost extrem de multe provocări şi foarte diferite.

AGERPRES: În plan intern, vi s-au pus anumite piedici, aţi simţit piedici din partea colegilor, a premierului?

Leonard Orban: Nu. Nu pot să mă plâng în niciun fel, dar competenţele au fost limitate. De exemplu, la POSDRU, am spus din primele luni de când am devenit ministru că sunt probleme majore şi că sunt necesare schimbări importante la nivelul programului. Din diferite motive, nu am avut posibilitatea de a influenţa aceste schimbări direct, s-a tot sperat că se poate merge înainte şi până la urmă a venit momentul în care nu s-a mai putut merge decât cu o schimbare radicală; acel moment a fost reprezentat de misiunile de audit ale Comisiei Europene din aprilie – mai. Schimbările de proceduri şi de funcţionare a întregului program s-au petrecut în perioada actualului guvern.

AGERPRES: Dumneavoastră nu aţi avut pârghii directe asupra autorităţilor de management…

Leonard Orban: Nu am avut şi întotdeauna a trebuit să procedez indirect. De exemplu, cazul Organismului Intermediar pentru IMM-uri, unde n-am putut să iau eu decizia, ci, bineînţeles, împreună cu ministrul Economiei, domnul Chiţoiu, i-am propus domnului prim-ministru şi apoi s-a mers pe această formulă. Dar a necesitat timp, lucrurile s-au desfăşurat mult mai lent decât mi-aş fi dorit.

AGERPRES: Potrivit variantelor de lucru, se conturează crearea unui Minister al Fondurilor Europene în viitorul Guvern. Cum ar putea să lucreze un astfel de minister înainte de 2014 şi trecerea la un nou exerciţiu financiar al Uniunii Europene?

Leonard Orban: Nu se poate înainte de 2014, dar anul 2013 trebuie să fie anul de tranziţie către formula care să fie aplicată din 2014. Sigur că am o viziune, am inclusiv o propunere extrem de concretă pe care i-am transmis-o premierului, rămâne de văzut. Sigur, aici contează foarte mult viziunea viitorului ministru responsabil cu fondurile europene, cum consideră că lucrurile trebuie să funcţioneze. Am avansat o asemenea propunere, de minister unic, care să aibă în coordonare directă un număr limitat de autorităţi de management, care să fie mult mai puţine decât în momentul de faţă, să se comaseze acolo unde se poate. La nivelul ministerelor de linie să se păstreze organismele intermediare, pentru că Ministerul Mediului ştie ce proiecte trebuie finanţate în domeniul mediului, Ministerul Transporturilor, la fel. Dar având aceste autorităţi de management în directa subordonare a ministerului, poţi să faci corecţiile necesare pe diferitele etape ale procesului de gestiune a fondurilor comunitare. Poţi, de exemplu, să suspenzi activitatea unui organism intermediar când constaţi probleme legate fie de capacitatea administrativă, fie de suspiciuni de funcţionare incorectă. Adică să impui reguli, pentru că asta a fost una dintre principalele probleme cu care ne-am confruntat – lipsa de autoritate inclusiv a autorităţilor de management asupra organismelor intermediare şi, în general, lipsa de autoritate şi de coordonare a întregului proces. În anul 2013 trebuie făcute câteva restructurări, repoziţionări, e nevoie inclusiv de un proces de angajare de personal suplimentar.

AGERPRES: În ianuarie 2013 aşteptăm raportul suplimentar din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare pe justiţie. Merităm să ni se ridice supravegherea pe justiţie?

Leonard Orban: Aici nu se pune problema dacă merităm sau nu, ci de ceea ce denumim „real politics”. Aici pot să vă spun că, cel mai devreme, mecanismul ar putea fi ridicat la sfârşitul anului 2013, dar sunt prudent din acest punct de vedere, pentru că sunt mulţi factori care contează – mecanismul a fost creat sub o anumită structură, el s-a dezvoltat, s-a îmbogăţit, deşi au rămas cele patru condiţionalităţi. În realitate, el s-a dezvoltat, a intrat zona de achiziţii publice, prin prisma conflictului de interese. Deci chestiunea a devenit din ce în ce mai complexă şi nu mă aştept să se renunţe la sistemul acesta, chiar dacă, din 1 ianuarie 2013, intră acel mecanism de monitorizare pe zona anticorupţie şi nu este exclus ca undeva în doi – trei ani să existe un mecanism similar şi în zona de funcţionare a sistemelor judiciare din statele membre.

AGERPRES: Dacă nu erau evenimentele de astă-vară, legate de acel proces de suspendare a preşedintelui, de referendum, credeţi că situaţia ar fi fost mai roz astăzi?

Leonard Orban: Tot ar fi fost dificil să se finalizeze acest mecanism, pentru că există un număr de state membre care insistă foarte mult pentru menţinerea lui.

AGERPRES: Problema este că sunt state membre care în continuare leagă MCV-ul de aderarea României la zona Schengen. Aderăm în primăvară la Schengen?

Leonard Orban: Nu pot să vă răspund. Şi aici sunt prudent, pentru că este foarte probabil că decizia privind Schengen-ul va fi luată în funcţie de cum va arăta raportul Comisiei din luna ianuarie, iar cum va arăta raportul din luna ianuarie este o chestiune care nu este încă tranşată. Unele dintre deciziile pe care trebuie să le ia viitorul Parlament sunt foarte importante. Lucrul cel mai important în toată evaluarea este legat de voinţa politică, de existenţa sau nu a voinţei politice de a continua reforma în domeniul judiciar, lupta împotriva corupţiei. Din punctul acesta de vedere, anumite decizii ale Parlamentului privind acceptarea sau nu a începerii urmării penale în diferite cazuri cântăresc foarte mult în imaginea totală a raportului. În măsura în care vor fi nişte decizii ale Parlamentului care vor arăta existenţa acestei voinţe politice, raportul ar putea arăta pozitiv. Mai rămân de tranşat anumite chestiuni, cum e cea a numirii Avocatului Poporului. În primul rând, deciziile politice ale Parlamentului şi modul de acţiune al Parlamentului contează foarte mult. Comisia Europeană face şi o evaluare tehnică, dar până la urmă este o decizie politică. Raportul e discutat la nivelul comisarilor, care sunt oameni politici. Deci acţiunile şi deciziile Parlamentului definitivează tonalitatea raportului. Rămâne de văzut ce acţiuni şi ce decizii vor fi luate de noul Parlament în perioada viitoare până la raport. Şi funcţie de asta depinde dacă raportul va fi pozitiv. Dacă nu va fi pozitiv, sigur că asta ne va crea dificultăţi, inclusiv la Consiliul JAI din martie 2013.

AGERPRES: Legislativul a ajuns la 588 de parlamentari, coaliţia care se află la guvernare a ajuns la o majoritate zdrobitoare, care îi oferă o libertate de mişcare aproape totală, legislativ şi executiv. Din acest punct de vedere, cum vedeţi evoluţia vizavi de statul de drept, de imunitatea parlamentară, de cererile Parchetului de încuviinţare a urmăririi penale pentru anumiţi parlamentari foşti miniştri?

Leonard Orban: Tot ce se va întâmpla în continuare va fi analizat în detaliu nu numai de Comisia Europeană, dar şi de destule state membre. Pentru că există un precedent, care se numeşte Ungaria. Şi există temerea şi au apărut deja declaraţii că s-ar putea repeta în anumite privinţe situaţia din Ungaria. Tocmai de aceea, lucrurile vor fi foarte atent analizate şi eu sper că va exista înţelepciunea necesară astfel încât să se evite anumite greşeli şi lucrurile să se consolideze într-o direcţie pozitivă.

AGERPRES: Acolo este vorba despre un alt Orban şi un alt Viktor… Este similară situaţia, se aseamănă Ungaria cu România?

Leonard Orban: Din punctul de vedere al majorităţii obţinute în Parlament. Eu sper ca asemănarea să se limiteze la acest aspect.

AGERPRES: În privinţa restricţiilor de pe piaţa muncii, până la sfârşitul anului 2013 ultimele nouă state UE care mai impun restricţii pentru români trebuie să le ridice. Practic, când vom putea noi, românii, să muncim liber în toate statele UE? În condiţiile crizei economice, mai pot apărea restricţii suplimentare, ca în Spania?

Leonard Orban: Până la sfârşitul anului 2013 pot să fie prelungite aceste restricţii, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2013. Începând cu 1 ianuarie 2014, nu există niciun fel de posibilitate de a prelungi restricţiile pentru cetăţenii români şi bulgari. Dacă vreun stat membru le va introduce, el comite o încălcare a tratatelor UE şi statul respectiv va fi subiect de procedură de încălcare de tratat. Au fost unele declaraţii, ne reamintim în Marea Britanie, evocând o asemenea chestiune. Nu se poate! Atât timp cât Marea Britanie rămâne stat membru al UE, nu pot fi introduse restricţii pentru lucrătorii din România şi Bulgaria după 1 ianuarie 2014.

AGERPRES: Din punctul acesta de vedere, autorităţile române – Guvernul, preşedintele, care ne reprezintă la Consiliul European – ce trebuie să facă pentru a preveni eventuale abuzuri ale unor state membre UE, pe piaţa muncii?

Leonard Orban: Lucrurile sunt foarte clare. În cazul în care se vor constata asemenea situaţii, imediat va trebui sesizată Comisia Europeană, care va declanşa procedurile de infringement. Dar nu mă aştept să se pună problema, pentru că este o chestiune fundamentală, este vorba despre una dintre cele patru libertăţi fundamentale ale pieţei interne a Uniunii Europene. Este unul dintre fundamentele UE. Nu exclud, dar nu cred că se va pune problema.

AGERPRES: Aţi fost comisar european şi cunoaşteţi modul de gândire la nivelul Comisiei Europene. Cum se vede relaţia dintre preşedintele Băsescu şi premierul Ponta de la Comisia Europeană, cum credeţi că ne privesc cei de acolo?

Leonard Orban: Cred că cel mai important lucru, din punctul de vedere al Comisiei Europene – şi această analiză este împărtăşită şi la nivelul statelor membre – este să se evite o nouă criză politică. Situaţia din Uniune continuă să rămână complicată, nu numai din punct de vedere economic, au fost şi probleme politice. Se doreşte evitarea oricărei crize politice în România şi orice demers care va conduce la evitarea unei noi crize politice va fi salutat nu numai la nivelul CE, dar şi al statelor membre.

AGERPRES: Suntem o „colonie” a Uniunii Europene, pentru că s-a pronunţat această sintagmă în discursul public de la Bucureşti?

Leonard Orban: Să fie clar: noi am vrut să aderăm la Uniunea Europeană şi noi am făcut eforturi uriaşe în acest scop. A fost şi este interesul fundamental al Românei să fim parte a Uniunii Europene. Până la urmă, a fost şi este o punere în comun a competenţelor, nu numai de către România, ci de către toate statele membre. Depinde de noi dacă suntem mai influenţi sau mai puţin influenţi. Slăbiciunile noastre se resimt în măsura în care nu putem sau influenţăm foarte puţin deciziile la nivel comunitar. Nu trebuie să dăm vina pe alţii, trebuie să facem ordine acasă, să fim capabili să avem acest sistem de evaluare şi de poziţionare şi inclusiv de negociere foarte bine pus la punct. Şi, în condiţiile acestea, sigur că influenţa noastră o să crească. Deci, în niciun fel nu aş spune că suntem o colonie, pentru că UE funcţionează pe complet alte reguli. Dar sigur că, în momentul de faţă, observăm o retorică de felul acesta, am văzut declaraţii cum că din punct de vedere economic asistăm la o hegemonie a Germaniei şi că nouă, tuturor celorlalţi, ni s-a impus o politică de austeritate. Această afirmaţie e la fel de falsă precum cea cu „colonia”. Este interesul nostru fundamental să rămânem conectaţi la dezvoltările din Uniune, care poate or să împingă către crearea unui nucleu dur al UE şi să fim conectaţi la acel nucleu dur. Asta îţi dă o garanţie pentru un viitor mai bun. A fi în afara acestui proces de adâncire a integrării europene nu face altceva decât să-ţi creeze probleme suplimentare pe termen mediu şi lung.

AGERPRES: Domnule ministru, sunteţi la final de mandat. Ce veţi face mai departe?

Leonard Orban: Deocamdată vreau să iau o pauză, perioadă în care să reflectez la ceea ce voi face. Mandatul de la Ministerul Afacerilor Europene a fost o experienţă extrem de interesantă, dar foarte dificilă, cu foarte multe probleme, nu numai în domeniul fondurilor, ci inclusiv pe zona afacerilor europene. Acum, când fac bilanţul, consider că ies îmbogăţit ca experienţă şi, totodată, sper că, într-un fel sau altul, las o amprentă pozitivă, că lucrurile sunt orientate într-o direcţie bună.