Orban: Entuziasmul european al românilor s-a redus. Euro-scepticismul e în creştere

„Vreau să vă spun de la început că, pe undeva, mă îngrijorează faptul că, plecând de la anumite cifre, şi mă refer la Eurobarometrul care a fost prezentat recent, la o serie de persoane care au impact asupra vieţii politice, asupra zonei de societate civilă interesată în afaceri europene, la nivelul mass-media, începe să se contureze un anumit curent, haide să-i spunem mai puţin entuziast în ceea ce priveşte UE. Un curent putem să-i spunem chiar puternic reţinut vizavi de ceea ce reprezintă UE în momentul de faţă”, a spus Orban, la dezbaterea „Cât de proeuropeni mai sunt românii?”, organizată de Reprezentanţa Comisiei Europene.

El a subliniat că ultimul Eurobarometru a evidenţiat şi o tendinţă euro-sceptică în creştere.

Ministrul Afacerilor Europene a arătat că în dezbaterea publică a Eurobarometrului a fost acuzat, alături de celălalt negociator al României cu UE din perioada preaderare, Vasile Puşcaş, că a prezentat UE în culori prea pozitive faţă de realitate. „Încerc să-mi amintesc şi îmi este foarte greu să găsesc, cel puţin în ceea ce priveşte intervenţiile mele, vreo situaţie în care am prezentat lucrurile mai altfel, mai roz decât sunt ele în realitate. Chiar am fost întrebat uneori, vorbind de perioada de negociere şi ulterior, dacă nu cumva criza prin care trece România este rezultatul negocierii proaste, făcute în genunchi de către echipa românească. Deci, pot exista şi asemenea percepţii şi asemenea întrebări”, a spus Orban.

El a subliniat că aderarea la UE a reprezentat pentru România şi români „un avantaj extraordinar”, care trebuie păstrat. „Este nevoie de soluţii prin care să transmitem cetăţenilor că avem avantaje importante şi că ele trebuie menţinute. Aş dori să invit poate pe unii dintre vorbitorii prezenţi astăzi să-şi imagineze cam cum ar fi arătat România ca stat nemembru al UE astăzi, cum ar fi trecut România prin criză ca nefiind stat membru al UE. Şi aş mai invita la un alt exerciţiu, cum ar arăta Europa astăzi, ce forţă ar avea Europa astăzi sau mâine dacă ne-am întoarce la situaţia dinainte de crearea UE, ne-am reîntoarce la formula de state naţionale, la o Europă cu nenumărate monede, fără liberă circulaţie, cu graniţele reintroduse, cu obstacolele pe care le-am avut şi, nu în ultimă instanţă, cu pericole de conflicte, inclusiv conflicte armate”, a afirmat Orban, ministrul Afacerilor Europene.

El a arătat că în întreaga Uniune se constată o scădere a sprijinului pentru UE şi instituţiile sale, însă a evidenţiat că toate instituţiile din România şi domeniile reglementate de legislaţia comunitară au progresat sau s-au dezvoltat considerabil în ultimii ani, el făcând o comparaţie între Consiliul Concurenţei din 2003-2004 şi ce reprezintă această instituţie în prezent.

Orban a ţinut să demonteze şi tendinţa „total falsă” din ultima perioadă de a se construi în dezbaterea publică ideea că România este un contributor net la bugetul UE. „Din ianuarie 2007 şi până în prezent, România a primit cu peste 6,6 miliarde de euro mai mult decât a contribuit la bugetul UE. În total a contribuit cu aproximativ 6,7 miliarde de euro şi a primit peste 13 miliarde de euro. Deci acestea sunt cifrele de la sfârşitul semestrului întâi 2012. În cele peste 13 miliarde de euro care au intrat în România din ianuarie 2007 nu au fost numai fondurile post aderare, dar şi fondurile pre aderare care au continuat să vină şi continuă să vină până la sfârşitul acestui an şi acele prefinanţări”, a explicat ministrul.

El a reafirmat că întârzierile înregistrate în prezent în privinţa fondurilor de coeziune pot fi recuperate parţial prin progresele înregistrate de la preluarea mandatului său şi care trebuie continuate şi în anii următori. „Este adevărat că în ceea ce priveşte politica de coeziune lucrurile stau cel mai rău, dar şi şi aici există un anumit progres. Faţă de momentul în care am preluat ministerul, când cifra era 3,72%, cifra de astăzi este de 9% aproximativ. Deşi este un progres, este insuficient, dar dacă trendul se va menţine şi vor fi evitate anumite întreruperi de programe sau suspendări de plăţi pe programe operaţionale este posibil să atingem un minim de 20% la sfârşitul acestui an, vorbesc de politica de coeziune şi un obiectiv de 70-80% la finalul intervalului, care este în 2015”, a mai spus ministrul Afacerilor Europene.