Orban: Mi-e ruşine să vorbesc de autostrada Comarnic-Braşov. Încă nu ştim dacă o vom finanţa de la buget sau prin PPP

Orban a participat, joi, la o conferinţă pe tema construcţiilor şi, în contextul în care discursul său s-a referit la metodele de finanţare a marilor proiecte de infrastructură, el a fost întrebat de un reprezentant al companiei Strabag care este stadiul autostrăzii Comarnic-Braşov.

„În primul rând, mi-e ruşine să vorbesc de Comarnic-Braşov, pe bune. Ştiţi că am fost implicat când nu era PPP, ci Ordonanţa 34. Am demarat licitaţia şi în mod normal dumneavoastră trebuia să câştigaţi (Strabag – n.r.), nu consorţiul celălalt, care a avut o ofertă cu 480 de milioane de euro mai mare, numai că n-am mai fost eu la selecţia finală, ci doar la preselecţie, iar consorţiul câştigător nu a putut să găsească finanţarea”, a spus Orban.

El a precizat că există două variante de finanţare pentru acest proiect: fie de la buget, fie prin PPP.

„Şi acest subiect l-am discutat cu cei de la BERD. Aş vrea ca la PPP să o facem cu o bancă serioasă, care să piloteze acest proiect, astfel încât să nu mai fie posibilitatea să existe o intervenţie subiectivă. Dacă nu e posibil, există şi varianta să finanţăm tronsonul de la buget. Şi aceasta este o variantă. Sunt vreo 60 şi ceva de kilometri, cu 20 de milioane de euro pe kilometru se poate ajunge în trei ani la un efort suportabil de 450-500 de milioane de euro, cu condiţia ca alte tronsoane să fie finanţate din fonduri UE. Decizia trebuie luată în scurt timp, pentru că acest tronson este vital”, a adăugat premierul.

Ludovic Orban a mai spus că speră ca tronsoanele noi de autostradă care nu au putut să fie finanţate din exerciţiul financiar 2014-2020 să poată primi bani europeni din noul exerciţiu, 2021-2027.

„Din păcate, noi vom folosi banii pe care îi vom primi pe fazări, în cazul în care ne vor accepta fazările, pentru că există încă rezistenţă. Fazări înseamnă lucrările începute în perioada 2014-2020, lucrările să poată fi finanţate în continuare. Estimarea noastră este că două miliarde de euro din aceşti bani riscă să se ducă pe lucrările care încep în exerciţiul financiar 2014-2020, deci resursa financiară din fondurile europene nu va fi atât de mare cum am avut acces până acum şi, din păcate, nu am folosit această oportunitate în 2014-2020”, a continuat primul-ministru.

Din cauza aceasta, bugetul de stat va trebui să aloce un procent semnificativ din PIB pentru susţinerea acestor lucrări de investiţii şi vor trebui căutate şi alte forme de finanţare, cum ar fi creditele sau parteneriatul public-privat.

„Noi am făcut o estimare pe următorii 10 ani pentru a putea să finalizăm toate marile proiecte de infrastructură de transport şi am stabilit un necesar anual. Mergând pe acest sistem de a dezechilibra economia numai ca să fidelizezi nişte categorii sociale prin mărirea unor venituri care nu au nicio legătură cu activitatea economică riscă să-ţi arunce în aer perspectivele de a putea finanţa investiţiile respective”, a explicat Orban.

El a subliniat că încrederea este vitală, atunci când atragi un partener cu care să realizezi marile proiecte.

„În ceea ce priveşte PPP, trebuie să vrei. Trebuie să vrei, asta e condiţia. Şi mai ales dacă ai hotărât că vrei, să fii serios şi să te ţii de cuvânt. Nu să semnezi contractul, cum s-a semnat în 2009, şi apoi, când e vorba de împărţirea riscurilor, să ceri pe mama şi pe tata şi alte lucruri pe lângă, astfel încât cel cu care ai semnat contractul să nu poată să-şi asigure finanţarea. Şi în afaceri, ca şi în viaţa publică, totul este o problemă de încredere. Vor veni investitori privaţi cu singura condiţiile să aibă încredere în Guvern şi în instituţiile publice”, a arătat premierul.