Orban: Unele statele nemembre ar putea rămâne la periferia zonei euro, într-o „categorie secundară”

„Există un alt risc pentru statele membre care nu sunt în Zona euro şi care doresc să devină membre ale Zonei euro, de altfel sunt obligate prin Tratatul de Aderare. În momentul în care vor dori să adere la Zona euro şi vor putea să adere la Zona euro, criteriile de aderare să fie atât de complicate încât aderarea să fie posibilă doar pe termen lung şi foarte lung. Sunt nişte riscuri pe care le urmărim îndeaproape, sunt nişte lucruri pe care le avem în vedere în negocierile extrem de complicate care se derulează în momentul de faţă, fie că vorbim de propunerile Comisiei Europene legate de prima etapă a Uniunii bancare, fie că vorbim de celelalte proiecte pe termen mai lung”, a afirmat Orban.

El a menţionat că există riscul ca statele UE care nu sunt membre în Zona euro să devină de „categorie secundară”, să rămână la „periferia UE”.

„Pe de altă parte, există un mare risc pentru statele care nu sunt în momentul de faţă parte a zonei euro: riscul ca să se creeze o categorie secundară, ca aceste state membre să se afle într-un fel sau altul la periferia UE şi este un risc pe care sperăm că îl va urmări foarte atent Comisia Europeană şi va veni cu acele propuneri menite să înlăture această separare în două sau mai multe grupuri a statelor membre din UE”, a spus Orban.

Ministrul Afacerilor Europene a arătat că România este interesată de clarificarea modului în care statele UE din afara Zonei euro vor putea participa la noile structuri aparţinând Uniunii bancare, precum şi de menţinerea unităţii şi integrităţii Pieţei Unice.

Potrivit acestuia, Piaţa Unică trebuie protejată de tendinţele naţionaliste şi centrifugale apărute în ultimii ani, după declanşarea crizei economice, manifestate inclusiv în ceea ce priveşte libertatea de circulaţie a forţei de muncă.

Orban a participat, marţi, la conferinţa „Douăzeci de ani de ani de Piaţă Unică: provocări pentru viitor”, la care a fost prezent şi comisarul european pentru piaţă unică şi servicii, Michel Barnier.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, în urmă cu o lună, că România nu are niciun motiv în acest moment să modifice ţinta de aderare la Euro în 2015 şi că rămânerea în afara Zonei euro ar fi „o dramă”, arătând că este un tren pe care riscăm să nu-l mai putem prinde în viitor.

„Un element esenţial în a fi convingători în solicitările noastre este de menţinere a ţintei noastre de aderare la Zona euro, care trebuie să rămână 2015. Numai dacă viaţa ne va demonstra că nu putem, că nu suntem capabili, ar trebui să ne modificăm ţinta. Dar în acest moment nu avem niciun motiv să ne modificăm ţinta, care este 2015”, susţinea Traian Băsescu.

„Riscul să mai stăm, să mai cugetăm, este major şi există riscul ca trenul să treacă şi să nu mai revină în gară (…) Vă asigur că rămânerea în afara Zonei euro ar fi o dramă pe termen mediu şi lung pentru România. (…) Vă repet, este un trend pe care riscăm să nu mai putem să îl prindem în viitor”, adăuga şeful statului.

Premierul Victor Ponta declara, în septembrie, că România va decide în privinţa aderării la uniunea bancară după ce vor fi clarificate unele probleme expuse de alte ţări, precum Polonia, şi pornind de la ideea că oficialii români trebuie să fie „la masă”, proiectul actual nepermiţând României să îşi exprime opinia în uniune.

El a precizat că Guvernul, în consultare cu Parlamentul şi cu Banca Naţională a României, va avea o poziţie oficială în perioada următoare pe această temă, pe măsură ce sunt lămurite unele aspecte ridicate de alte ţări, în special de Polonia.

Potrivit premierului, uniunea bancară este o idee bună, dar România, ca să fie parte la ceva, trebuie să fie şi „primită la masă”, iar în propunerea actuală, nefiind membră a zonei euro, România nu poate nici să participe, nici să îşi spună părerea în cadrul uniunii bancare.

Anterior, preşedintele Traian Băsescu declara, la Bruxelles, că i-a asigurat pe preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, şi pe preşedintele Consiliului European, Herman van Rompuy, că opţiunea României este de a fi parte a uniunii bancare, chiar dacă nu face parte din Zona euro.

Comisia Europeană (CE) a prezentat în septembrie un proiect pentru implementarea unui sistem unic de supraveghere bancară în zona euro, care extinde semnificativ prerogativele Băncii Centrale Europene (BCE), în timp ce Autoritatea Bancară Europeană (ABE) va garanta coerenţa reglementărilor la nivelul tuturor celor 27 de state membre UE, iar Parlamentul European (PE), Consiliul European şi Eurogroup, forumul miniştrilor de Finanţe din zona euro, vor asigura exercitarea controlului democratic asupra activităţilor de supraveghere ale BCE.