Primele grefe oculare cu celulă stem embrionare umane, realizate în Statele Unite ale Americii, au dat rezultate încurajatoare în cazul a doi pacienţi suferind de grave maladii ale ochilor, al căror efect este orbirea.
Potrivit unui articol publicat în revista The Lancet, după patru luni de la transplant vederea celor doi pacienţi s-a ameliorat. „Aceasta este prima dată când se raportează un caz despre utilizarea acestui tip de celule la om”, scrie în studiu, care a fost coordonat de compania americană Advanced Cell Technology (ACT) într-un institut californian. „Transplantul pare sigur”, scrie în acelaşi studiu.
La 13 ani de la descoperirea celulelor stem embrionare, acest tip de terapie, foarte promiţătoare, constituie un subiect controversat: celulele sunt prelevate din embrioni umani, în primul lor stadiu de dezvoltare, fapt care conduce la distrugerea lor. Celulele stem embrionare sunt singurele celule capabile să se diferenţieze în toate celelalte tipuri de celule – sangvine, musculare etc. – şi să se multiplice fără limită, prezentând astfel un enorm potenţial terapeutic.
În cazul fiecăruia dintre cei doi pacienţi voluntari, suferind de două boli diferite, dar care au ca rezultat orbirea, circa 50.000 de derivate din celule stem embrionare au fost injectate sub retina unuia dintre cei doi ochi.
Primul pacient, în vârstă de 50 de ani, suferă de maladia Stargardt, care conduce la diminuarea acuităţii vizuale. Al doilea pacient, în vârstă de aproximativ 70 de ani, suferă de degenerescenţă maculară, prima cauză a orbirii în lume.
„Niciunul dintre pacienţi nu şi-a pierdut vederea” în urma intervenţiei, iar „anumite teste sugerează o ameliorare a vederii”, indică studiul din The Lancet.
În primul caz, ameliorarea s-a tradus prin faptul că pacientul este capabil să distingă mişcările degetelor, deşi înainte nu le putea detecta decât pe cele ale mâinii.
Până în prezent, celulele par să nu fie respinse de organism sau să determine efecte secundare, spun autorii studiului, care adaugă însă că mai sunt necesare teste şi cercetări pentru a stabili dacă metoda este una viabilă pe termen lung. Următoarea etapă constă în tratarea pacienţilor cu forme incipiente ale maladiilor menţionate mai sus.