Organele de urmărire penală pot solicita date de trafic şi localizare doar dacă există ”temeiuri justificate”

Economica.net
06 04. 2016
cameradeputatilor_27524600

Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a aprobat, în 15 martie, Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.82/2014 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură penală.

Membrii comisiei au hotărât ca obţinerea datelor de trafic şi de localizare prelucrate de către furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice ori furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului să respecte o serie de criterii, printre care şi existenţa unor ”temeiuri justificate pentru a se crede că datele solicitate constituie probe”.

Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Livia Stanciu, a criticat adoptarea sintagmei temeiuri „justificate” în Comisie.

„Din punctul nostru de vedere era suficientă existenţa temeiurilor, pentru că în multe alte dispoziţii ale Codului de procedura penală nu veţi găsi o sintagma similară celei care a fost adoptată (temeiuri justificate-n.r.) el nu modifică cu nimic. Judecătorului, atunci când face analiza, îi era suficientă sintagma există temeiuri”, a declarat preşedintele ÎCCJ, Livia Stanciu, la finalul dezbaterii, la solicitarea jurnaliştilor.

Deputaţii din Comisia juridică au extins sfera infracţiunilor la care articolul face referire, introducând şi operaţiunile cu ”produse susceptibile de a avea efecte psihoactive asemănătoare celor determinate de substanţele si produsele stupefiante sau psihotrope”.

Astfel, în varianta adoptată de deputaţi, organele de urmărire penală, cu autorizarea prealabilă a judecătorului de drepturi şi libertăţi, pot solicita date de trafic şi localizare prelucrate de către furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice ori furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului dacă sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele condiţii: există o suspiciune rezonabilă cu privire la săvârşirea unei infracţiuni dintre cele prevăzute la art.139 alin.(2) sau a unei infracţiuni de concurenţă neloială, de evadare, de fals în înscrisuri, infracţiuni privind nerespectarea regimului armelor, muniţiilor, materialelor nucleare şi al materiilor explozive, a unei infracţiuni privind nerespectarea dispoziţiilor privind introducerea în ţară de deşeuri şi reziduuri, a unei infracţiuni privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc ori a unei infracţiuni privind regimul juridic al precursorilor de droguri şi infracţiuni referitoare la operaţiuni cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive asemănătoare celor determinate de substanţele si produsele stupefiante sau psihotrope şi dacă există temeiuri justificate pentru a se crede că datele solicitate constituie probe.

Totodată, deputaţii au stabilit că durata maximă a controlului judiciar va fi de 5 ani, deşi Senatul decisese reducerea perioadei la 3 ani.

Legea a fost adoptată cu 215 voturi ”pentru” şi o abţinere, Camera Deputaţilor fiind forul decizional.