Oros: Avem două variante de negociere cu Comisia Europeană. Plafonarea voluntară cu plata redistributivă sau plafonarea la 300.000 de euro

Economica.net
06 02. 2020
agricultura_bani_02134400_10533400_04129700_98192100_66802200

„Poziţia oficială a Guvernului României, a Ministerului Agriculturii privind plafonarea este următoarea: avem două variante de negociere. În primul rând plafonarea voluntară, după o analiză socio-economică internă, cu plata redistributivă, iar o a doua variantă este plafonarea la 300.000 de euro, sigur în afara cheltuielilor legate de forţa de muncă”, a spus Adrian Oros, la Conferinţa Naţională a Clubului Fermierilor Români pentru Agricultura Performantă.

În acest context, Dacian Cioloş, preşedintele Grupului Renew Europe, membru al Comisiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală în Parlamentul European, prezent în panelul de dezbateri, a subliniat că principală problemă care a dus la acest obiectiv al plafonării subvenţiilor vine din percepţia că mulţi agricultori primesc bani fără să justifice modul în care sunt folosiţi.

„Poziţia mea este că principala problemă care a dus la acest obiectiv al plafonării subvenţiilor şi limitării lor vine din percepţia care există în spaţiul public că mulţi agricultori primesc bani, sute de mii, chiar milioane de euro şi zeci de milioane de euro fără să dea seamă modului în care sunt folosiţi, doar plata la hectar”, a spus Cioloş.

De asemenea, europarlamentarul român susţine că fondurile care trec de acel plafon rămân în ţară, „România nu pierde acei bani”, dar s-ar putea negocia ca suma să rămână chiar în acea fermă cu condiţia ca banii să fie atribuiţi unor măsuri de investiţii.

„Cred că una dintre soluţii pe care o putem oferi la o variantă de rezolvare a acestei chestiuni a plafonării este ca suma ce trece de acel plafon – care şi acela va fi negociat – trebuie să fie clar că rămâne în ţară. Deci, România nu pierde acei bani. În al doilea rând eu aş susţine chiar ideea ca banii sau cea mai mare parte din banii respectivi să rămână în ferma respectivă, dar cu condiţia ca ei să fie atribuiţi unor măsuri de investiţii în domenii care să răspundă la aceste provocări la care şi agricultura trebuie să facă faţă şi să fie creatoare de oportunităţi pentru agricultori. Adică investeşti în tehnologia digitală pentru fermă, investeşti în valorificarea produselor pe piaţă, investeşti în atragerea de tineri şi crearea de locuri de muncă în ferme şi în procese de diversificare a activităţii din fermă, care să fie favorabile şi comunităţii pe teritoriul pe care ai terenurile agricole. Cred că aproape că nu este fermier care să nu aibă teren agricol pe cel puţin două sau trei comune. Dacă venim cu astfel de idei eu cred că putem cu totul justifica faptul că banii respectivi sunt folosiţi pentru a atinge obiective care sunt stabilite ca prioritare la nivel european”, a mai spus Dacian Cioloş.

Performanţa agriculturii româneşti în contextul strategiilor europene de dezvoltare a fost analizată, joi, la Conferinţa Naţională a Clubului Fermierilor Români pentru Agricultura Performantă, eveniment organizat la Palatul Parlamentului.

Conferinţa a reunit cei mai performanţi fermieri din România, experţi locali şi internaţionali, furnizori de tehnologii agricole de ultimă generaţie, reprezentanţi ai autorităţilor naţionale şi europene responsabile pentru agricultură şi membri ai unor organizaţii neguvernamentale reprezentantive pentru sector.