Șosele din banii de pensie? ASF analizează oportunitatea modificării legislaţiei secundare a pensiilor private
După cum ne-au declarat reprezentanții Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), la data de 30 iunie 2016, nivelul ratelor de rentabilitate era cuprins intre 1,5572%-3,4519% pentru fondurile de pensii facultative şi între 2,5017% – 4,5419% pentru fondurile de pensii administrate privat. Până acum doi – trei ani randamentele pensiilor private erau la nivel de două cifre.
De asemenea, valoarea activelor totale aflate în administrare la nivelul întregului sistem de pensii private a ajuns, în primele trei luni ale anului, (date disponibile la acest moment) la 27,37 miliarde de lei (6,12 miliarde de euro), în creştere cu 26,18%, faţă de perioada similară a anului 2015. Ele vor crește chiar dacă momentan statul a înghețat nivelul contribuției și pentru anul viitor. Creșterea va fi generată de intrarea de noi angajați pe piața muncii.
La ora actuală, majoritatea investițiilor fondurilor de pensii sunt în titluri de stat sau depozite bancare. Dar și aici randamentele au scăzut foarte mult și pragul maxim al cotei de investiție în aceste instrumente a fost atins. În acest context, ASF este preocupată în mod constant de evoluția fondurilor de pensii private. “Abordarea privind instrumentele financiare și modul de investire caracteristice fondurilor de pensii trebuie să aibă în vedere faptul că orizontul investițional este unul pe termen lung. Politica de investiții a fiecărui fond de pensii ia în considerare desigur și condițiile pieței, dar și apetitul de risc”, precizează Autoritatea.
Astfel, ASF subliniază într-un răspuns trimis redacției ECONOMICA.NET că analizează constant oportunitatea promovării unor modificări în cadrul legislativ secundar, astfel încât orizontul investițional disponibil fondurilor de pensii să fie unul adecvat. La acest moment, cadrul legal oferit de Norma nr 11/2011 privind investirea şi evaluarea activelor fondurilor de pensii private, cu modificările şi completările ulterioare, oferă posibilitatea investirii în instrumente financiare, atât de pe piața din România, cât și din state ale Uniunii Europene, precum și o gamă largă de instrumente financiare.
Cu toate acestea, randamentele sunt în continuare pe trend de scădere, iar investițiile în acțiuni pe bursa românească nu sunt o soluție. Obligațiuni corporatiste nu au mai fost lansate de ceva vreme, iar oportunitățile din această zonă ar putea îndrepta activele fondurilor de pensii românești în afara granițelor țării. Drept care, reprezentanții ASF recunosc că “Nevoia de diversificare, precum și de corespondenţă dintre active şi obligaţiile de plată, vor îndrepta administratorii fondurilor de pensii private și către investitii in instrumente financiare mai puțin folosite în prezent, dar permise la acest moment de cadrul de reglementare.”
Într-o conferință de presă recentă, Radu Crăciun, președintele BCR Pensii privatespunea că în următorii 2-3 ani fondurile de pensii vor avea în administrare active de 10 miliarde de euro și preciza că ar fi ideal ca toți acești bani să fie păstrați în ţară. “O soluţie ar fi emiterea de obligaţiuni pentru finanţarea lucrărilor de infrastructură. De asemenea, fondurile de pensii ar putea participa, alături de BEI şi BERD, la împrumuturile sindicalizate acordate unor entităţi din România”, declara Radu Crăciun.
Apariția unor obligațiuni noi ar fi într-adevăr o soluție pentru diversificarea și majorarea randamentelor fondurilor de pensii. În cazul unor obligațiuni în infrastructură ar trebui văzut dacă aceste obligațiuni vor fi sau nu luate în calculul deficitului bugetar, dacă vor fi emise cu garanția statului.