Faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, numărul de cereri de brevete este mai mic cu 7,6%, iar la mărci scăderea este de 4,7%.
Adriana Aldescu susţine că este vorba de o evoluţie liniară, iar spre finalul anului se ajunge la aproximativ 1.050 de cereri de brevete. Dintre acestea, circa 30 – 40 de cereri provin de la solicitanţi străini, care vor brevet, pentru că au interes în exploatarea invenţiei pe teritoriul României.
Şeful OSIM a precizat că există o strânsă legătură între numărul solicitărilor de înregistrare a brevetelor şi evoluţia sectoarelor din care acestea provin. Astfel, există cereri de brevete în domenii precum energie, energie verde, construcţii, bunuri de larg consum, chimie, agricultură. Printre sectoarele care sunt mai puţin acoperite cu brevete se numără mineritul şi siderurgia.
Potrivit sursei citate, nivelul scăzut de brevete poate fi explicat prin existenţa brevetului european.
‘Dacă facem o analiză pe ultimii 15-20 de ani şi adunăm câte cereri de brevete erau atunci şi comparăm cu ce este acum adunat cu brevetele europene care se recunosc în România o să vedem că cifra este constantă. Deci, s-au mutat de la noi cu examinarea la Oficiul European datorită aderării României’, a spus Adriana Aldescu.
Conform oficialului OSIM, numărul de brevete este mic în România din cauză că avem o economie bazată pe consum şi nu pe producţie, brevetele fiind un indicator pentru producţie. În schimb, numărul de mărci este mai mare decât în alte ţări.