“Suntem primul producător de autobuze din Turcia, iar Turcia este cel mai mare exportator de autobuze din Europa şi al patrulea din lume. Facem autobuze 100% europene. Avem aceeaşi tehnologie ca MAN sau Mercedes”, s-au prezentat oficialii Otokar.
Otokar a început producţia de autocare în 1963, sub licenţă Magirus Deutz, pentru ca la începutul anilor ‘80 să înceapă producţia de autobuze.
În prezent, 39.000 de autobuze Otokar circulă în 60 de oraşe din întreaga lume, din care 3.800 în Europa. Cele mai multe dintre ele circulă în Istanbul, oraşul de origine al Otokar. Compania de transport public din Istanbul (IETT) operează 12.600 de autobuze, din care 29% sunt Otokar, iar cea mai mare parte sunt Mercedes, produse tot în Turcia.
Prezenţa masivă în Istanbul, oraş care a dezvoltat transport în comun pentru 15 milioane de locuitori, a fost unul dintre argumentele firmei pentru estimarea unui succes în Bucureşti. Altfel, Otokar a şi câştigat licitaţia pentru înlocuirea parcului auto din Capitală, în detrimentul Mercedes şi Karsan.
Garajul „ratb”-ului turcesc
Deoarece una dintre contestaţiile depuse de concurenţii Otokar a fost legată chiar de asigurarea service-ului, care a adus avantaj Otokar la licitaţie, oficialii constructorului turc au ţinut să arate presei de la Bucureşti cum este asigurat un service pentru Otokar în Istanbul, la IETT.
Garajul Otokar vizitat (imagine) repară 325 de vehicule şi are nevoie pentru asta de 253 de muncitori, de la ingineri la service. Vizita n-a fost întâmplătoare, pentru că dimensiunea lui şi utilarea sunt similare cu ce ar vrea turcii să facă la Bucureşti. “Avem şi piesele de schimb în aceeaşi incintă. Reţineţi că la această oră nu avem nici un autobuz indisponibil din cauza lipsei pieselor de schimb. Anul trecut am avut un service availability de 98.85%”, a spus Recai Mamatlıoğlu, Export Markets Field Section Manager la Otokar.
Garajul Happy românesc
Otokar a rezervat deja loc de garaj în România la Happy Garage. Mercedes şi Karsan au atras atenţia că locul ales de Turci nu corespunde caietului de sarcini. Ei susţin că service-ul Happy Garage, inclus în oferta Otokar, este autorizat doar pentru autovehiculele din categoria M1 şi N1.
Mai mult, autobuzele Otokar ar avea motoare MAN, iar service-ul Happy Garage nu este autorizat pentru a asigura asistenţă tehnică în perioada de garanţie pentru aceste motoare. În plus, garajul ar fi prea mic pentru dimensiunea autobuzelor
Oficialii Otokar au recunoscut că service-ul care a contat atât de mult în licitaţie nu este încă pregătit. A contat pentru că în preţul oferit PMB au intrat 8 ani de servicii şi piese de schimb, o ţintă îndrăzneaţă pentru un service care încă nu există.
“Am ales Happy Garage pentru că e aproape de aeroport şi asta ne ajută logistic. Să aducem piesele de schimb cât mai repede. Acum nu au autorizatie, dar vor avea în scurtă vreme. În 15 zile service-ul ar fi gata de operat”, a declarat Sarp Alagöl, international sales and marketing manager la Otokar.
Punctul forte al Otokar a fost asigurarea, în preţ, a service-ului şi pieselor de schimb pentru o perioadă de 8 ani, ce se presupune foarte îndelungată, de vreme ce alte detalii ale ofertelor în acest sens n-au apărut în spaţiul public.
Mini-test: Este mai “subţire”
Reprezentanţii Otokar mai susţin că autobuzul nu prea se strică. Un minitest în trafic efectuat cu un model Kent C de 12 metri din garaj, abia servisat, vechi de 5 ani, a arătat că autobuzul este aproape ca nou. Din comanda Primăriei Capitalei, de 400 de autobuze, 320 sunt de 12 metri, similar Mercedes Citaro, care circulă acum în Capitală. În consecinţă, compania s-a concentrat pe prezentarea acestui model. Însă, cu ocazia acestui test, am sesizat primele diferenţe faţă de autobuzul Mercedes cu care suntem obişnuiţi în Bucureşti.
Şi la modelul cu tapiţerie, şi la cel fără (aveam să aflăm ulterior), scaunele sunt realizate dintr-un plastic mai subţire şi mai elastic decât la Citaro. De asemenea, barele de sprijin sunt mai subţiri. Spaţiul dintre scaune pare, poate şi din aceste cauze, mai generos. În general, autobuzul e bine compartimentat. În mers nu a “troncănit” şi nu s-au auzit scârţâieturi în interior. Uşile funcţionează cursiv şi silenţios. Motorul a părut să fie ceva mai zgomotos decât la Citaro.
Oficialii spun că modelele suferă modificări pentru fiecare contract în parte. Astfel că autobuzul pentru România va fi conform specificaţiilor din caietul de sarcini, deci uşor diferit de ce vedem în poze sau la faţa locului. De exemplu, modelele prezentate au cabina şoferului deschisă, însă Primăria Bucureşti a cerut ca şoferul să fie izolat de pasageri.
Fabrica de maşini civile şi militare
Otokar a făcut şi un tur al fabricii, care a fost mutată din Istanbul la Sakarya, pentru a fi mai aproape de Marea Neagră. În fabrică se construiesc şi se testează vehicule civile, cum sunt autobuzele şi autocarele şi militare, în general, transportoare amfibii blindate. Otokar are în proiect şi un tanc, pe care vrea să-l vândă armatei Turciei.
Presa nu a avut acces în partea militarizată a fabricii.
“Facem autobuze 100% europene. În majoritate sunt echipate cu motoare DAF, iar transmisia este ZDF. MAN, Mercedes, Isuzu, toţi fac autobuze în Turcia. Toţi folosim aceeaşi tehnologie. Diferenţa faţă de ei stă în serviciile noastre şi în durabilitate. Ne folosim de tehnica militară pentru a face autobuze trainice. Ziceţi că aţi văzut mai multe autobuze Mercedes în Istanbul. Ei, aflaţi că din 2011 Mercedes n-a mai câştigat nicio licitaţie în faţa noastră în Istanbul. Jumătate din autobuzele din oraş sunt ale noastre, dacă punem la socoteală şi operatorii privaţi, nu numai IETT”, a răspuns Murat Ulutaş, assistant general manager – Engineering la Otokar.
Fluxul de producţie nu diferă faţă de cel al fabricilor europene. În schimb, testele militare făcute pe autobuze sunt deosebite. Otokar face şasiul şi caroseria, componentele motrice venind de la producătorii germani menţionaţi de Ulutaş. Şeful garajului IETT a menţionat că niciun motor n-a fost schimbat vreodată în garaj.
Teste militare pentru autobuze
”Fiecare nou model pe care îl introducem pe piaţă este testat non-stop timp de patru luni pe rampă, aici la fabrica din Sakarya, ceea ce echivalează cu 1 milion de km parcurşi. Este testat gol, jumătate plin, plin şi supraîncărcat. Apoi, este testat timp de două luni pe autostradă şi pe drumurile secundare. Fiecare autobuz livrat beneficiază de experienţa pe care o acumulăm în astfel de teste extreme”, a arătat Izzet Cokal, inginer de teste în fabrică.
Aşa arată testul de 4 luni:
Al doilea test este cel de temperatură şi umiditate. Autobuzele se verifică într-o cameră specială la temperaturi care coboară până la minus 45 de grade Celsius şi ajung până la plus 60 de grade Celsius, pe toată plaja de umidităţi.
Modelul este apoi testat într-o cameră Faraday. Acolo, inginerii spun că vor să observe ce radiaţii emit componentele electronice ale maşinii şi, pe de altă parte, în ce măsură pot fi acestea afectate de interferenţe electromagnetice externe.
Autobuzele sunt testate pe diferite suprafeţe, dar şi pe pista de încercări pentru transportoarele blindate, care se află în curtea fabricii.
Aici vedeţi un test de răsturnare şi de frânare pe pista de încercare:
Concluzia noastră: Otokar Kent C nu este un autobuz care să iasă în faţă cu ceva deosebit. Este decent. Fără plusuri şi minusuri care să atragă atenţia. Finisajele nu sunt la fel de solide ca la Mercedes Citaro, dar nici preţul nu e acelaşi. Vizavi de preţ, ne limităm la declaraţiile membrilor Otokar. Turcii nu au vrut să dezvăluie detalii clare din caietul de sarcini, cum nu au făcut-o nici concurenţii lor, nici Primăria Capitalei.
Background
Primăria Bucureşti a anunţat în februarie că Asocierea Otokar Europe şi Otokar Automotive a câştigat licitaţia pentru 400 de autobuze noi pentru RATB. Contractul avea o valoare estimată de aproximativ 510,5 milioane lei, fără TVA (circa 111 milioane euro) şi include şi partea de servicii.
Rezultatul licitaţiei a fost însă contestat de ceilalţi concurenţi, Mercedes – Benz România şi turcii de la Karsan.
Potrivit caietului de sarcini, contractul este pentru opt ani şi urmează să fie livrate: 320 de autobuze cu o lungime de 12 metri, cu o capacitate minimă de 96 de pasageri, 50 de autobuze cu o lungime de 10 metri şi o capacitate minimă de 70 de călători şi 30 de autobuze articulate, de 18 metri, cu o capacitate minimă de 135 de călători.
Otokar, lider în domeniul autobuzelor, în Turcia, este parte a celui mai mare grup industrial din Turcia, Koç, care deţine mai multe mărci de electrocasnice şi electronice, cum ar fi Arctic, Beko şi Grundig. Grupul Koç a raportat pentru anul trecut venituri de 24,01 miliarde euro.
Otokar are o capacitate anuală de producţie de 12.600 vehicule, din care 5.000 de autobuze/autocare. Suprafaţa alocată activităţii de producţie se întinde pe 552.000 metri pătraţi.
Otokar a vândut în medie 2.500 de autobuze pe an în ultimii opt ani.
Compania are 2.200 angajaţi şi 300 de distribuitori şi puncte de service. În ultimii zece ani a investit 110 milioane euro în cercetare şi dezvoltare.