OTP Bank: ROBOR ar putea scădea spre finalul anului la 3,1%. Pe termen lung, trendul este de creştere
‘ROBOR-ul a crescut foarte mult din mai multe motive: lichiditatea a dispărut, condiţiile externe s-au înrăutăţit, de aceea ne aşteptăm să vedem pe termen scurt corecţii. Putem să vedem scăderi. Pentru decembrie, având în vedere că statul cheltuieşte mai mult, s-ar putea ca ROBOR-ul la trei luni să scadă la 3,1%’, a spus Csaba Balint, la o conferinţă de presă.
Potrivit acestuia, în general, dacă ne uităm la ce se întâmplă în zona euro şi în Statele Unite, trendul este de creştere, chiar dacă nu în ritmul văzut până acum.
Pe anul viitor, analiştii băncii se aşteaptă ca dobânda de politică monetară să ajungă la 3,25%, iar ROBOR-ul să se situeze la 3,5% sau 3,6%.
În 2020 ar putea urma o nouă creştere, iar în cazul în care inflaţia se va stabili în jur de 3% ROBOR-ul ar putea fi aproape 4%.
OTP Bank: Creşterea economică a României ar putea fi de 4% în 2018 şi de 3,8% anul viitor
Creşterea economică a României ar putea fi de 4% în 2018 şi de 3,8% anul viitor, urmând să atingă în 2020 nivelul de 3,3%, în apropiere de potenţialul său de creştere, a afirmat, joi, Csaba Balint, analist macroeconomic la OTP Bank România, într-o conferinţă de presă.
‘Scenariul de bază pentru anul viitor este că ne aşteptăm tot la o creştere robustă, de 3,8%, puţin peste consensul pieţei, şi pentru 2020 la o creştere economică uşor peste 3%. Cred că în 2020 ajungem la creşterea potenţială. Anul 2017 a fost unul excepţional…Potenţialul de creştere noi l-am estimat la 3,4% la începutul anului, dar este mai mic, cred că undeva la 3% în acest moment’, a declarat Csaba Balint.
Întrebat dacă există un risc de recesiune, Csaba Balint a menţionat că acesta este în creştere şi s-ar putea materializa spre finalul anului 2019 sau în 2020. Totuşi, probabilitatea de materializare este destul de redusă, de 20%.
‘Despre situaţia economică am zis că România este un campion. Foarte bine. Ne bucurăm. Dar, în acelaşi timp, am zis şi faptul că o decelerare ar trebui să vină. Vremea începe să se schimbe. Trebuie să recunoaştem că datele din primul trimestru au fost mai slabe decât am fi aşteptat. Economia a frânat mai brusc, dar nu am schimbat prognoza de creştere pentru anul acesta, am rămas cu 4%. În legătură cu România, cred că este important să evidenţiem că am luat premiul pentru creştere economică, dar nu mai avem nevoie de astfel de premii. Aş zice că dacă până acum am avut o Dacia Logan sau un Sandero, care se mişcă mai repede, de acum încolo vom avea nevoie mai degrabă de o Dacia Duster, care este mai stabilă. În cazul în care apar dificultăţi, putem trece mai uşor prin ele’, a afirmat Balint.
Analistul băncii susţine că, după dezamăgirea înregistrată în trimestrul I, se aşteaptă ca economia României să îşi revină mai târziu în acest an, deoarece condiţiile pieţei forţei de muncă oferă sprijin pentru consum, însă ‘rezultatele stelare’ ale anului 2017 sunt greu de atins, deoarece condiţiile economice externe au devenit mai puţin favorabile, impactul măsurilor de stimulare fiscală se estompează, politica monetară devine mai strictă, iar recolta excelentă a agriculturii de anul trecut este puţin probabil să se repete.
Potrivit analizelor băncii, inflaţia îşi poate atinge maximul în jurul nivelului actual şi ar putea să se tempereze la 3,6% la sfârşitul acestui an, deoarece efectul de bază al unor măsuri excepţionale anterioare va dispărea. În 2019, inflaţia se poate stabiliza aproape de pragurile de 3%, uşor peste limita de toleranţă a BNR, deoarece presiunile provenite de pe piaţa strânsă a forţei de muncă rămân puternice, iar la nivel mondial preţurile de consum recuperează. Rata de referinţă este de aşteptat să ajungă la 2,75% la sfârşitul anului 2018 şi poate creşte până la 3,25% în anul 2019.
Ţinta deficitului de 3% din acest an pare a fi o provocare, mai ales că statisticile bugetare apărute, bazate pe fluxuri de numerar, au fost dezamăgitoare la începutul anului 2018.
Conform raportului ‘Outlook H2 2018’, deficitul bugetar din acest an ar putea ajunge la aproximativ 3,8% din PIB. Cu toate acestea, Guvernul pare să se menţină în ţinta de deficit. Prin urmare, în mod similar cu 2017, ar putea fi puse în aplicare măsuri de corecţie pentru a menţine decalajul în apropierea plafonului de 3%.
Din punct de vedere macroeconomic, la nivel global, perspectivele de creştere pe termen scurt sunt încă favorabile, dar în condiţiile în care era de politică monetară extrem de slabă s-a sfârşit, iar măsurile suplimentare protecţioniste mai agresive îşi fac apariţia, riscurile sunt în creştere.
Conform raportului OTP Bank, economia zonei euro pare să fie în continuare în bună stare, deoarece este de aşteptat ca piaţa muncii să îmbunătăţească cererea internă. Politica monetară încă laxă şi ritmul sănătos de creştere deschid calea către un alt rezultat favorabil al PIB-ului la nivel european în 2018. Cu toate acestea, creşterea economică se aşteaptă să se tempereze mai târziu, pe măsură ce normalizarea politicii monetare se apropie. Este important de subliniat şi faptul că perspectiva creşterii ratelor dobânzilor nu este un semn pozitiv, în special pentru ţări precum Italia, unde predomină provocările legate de sustenabilitatea datoriei şi incertitudinile politice ridicate.