OUG 114 e istorie. Ordonanţa care a pus economia pe jar va fi, cel mai probabil, abrogată. Urmează o nouă OUG
Senatul a adoptat tacit, lunea aceasta, proiectul de lege pentru aprobarea OUG 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare. Controversata Ordonanţă a ajuns astfel rapid la Camera Deputaţilor, unde are dispoziţie de adoptare urgentă.
Nefiind modificată de Senat, fondul ei nu mai poate fi schimbat, potrivit Constituţiei. Fondul actual contravine înţelegerii guvernului cu agenţia de rating Standard&Poor’s (S&P), care a acceptat să amâne publicarea unei perspective a ratingului suveran până săptămâna viitoare. Agenţia intenţiona să dea României perspectivă negativă din cauza aceste OUG, însă a primit asigurări că ea va fi modificată.
Mai este doar o săptămână până la termenul convenit.
Surse care au participat la negocierile dintre guvern şi bănci au spus pentru ECONOMICA.NET că singura cale legală rămasă până la termenul înţelegerii cu S&P este abrogarea OUG 114 de Cameră şi emiterea unei noi Ordonanţe, care să respecte angajamentele faţă de agenţie.
„Din informaţiile noastre, noua OUG 114 va avea o abatere de 78% fata de cea iniţială”, ne-au spus sursele.
Povestea cu păsuirea S&P
S&P a confirmat acum o săptămână ratingurile pentru datoriile pe termen lung şi scurt în valută şi monedă locală ale României la „BBB minus/A-3”, perspectiva asociată urmând să fie anunţată în două săptămâni de la acea dată.
România a solicitat apel la decizia S&P privind perspectiva ratingului, iar agenţia a acceptat această solicitare. S&P a stabilit că au fost îndeplinite condiţiile pentru un astfel de apel, în concordanţă cu politicile şi procedurile agenţiei. În consecinţă, S&P se va abate de la datele de publicare a ratingurilor din calendarul pe 2019 pentru a rezolva acest apel.
Analiştii se temeau de un downgrade, de o scădere a perspectivei de rating de la pozitiv la negativ, din cauza OUG 114.
Ce spune acum OUG 114
Iată ce spune OUG actuală, care, de altfel e în vigoare. Băncile plătesc o taxă pe activele financiare, în situaţia în care media trimestrială a dobânzii ROBOR este mai mare de 2%, care este un prag de referinţă.
Taxa se datorează în cote progresive, astfel: dacă media trimestrială a ratelor ROBOR este până la 0,5 puncte procentuale, inclusiv, peste pragul de referinţă, cota este de 0,1%. Dacă media trimestrială a ratelor ROBOR este între 0, 51 – 1 punct procentual, inclusiv, peste pragul de referinţă, cota este de 0,2%. Dacă media trimestrială a ratelor ROBOR este între 1,01 – 1,5 puncte procentuale, inclusiv, peste pragul de referinţă, cota este de 0,3%. Dacă media trimestrială a ratelor ROBOR este între 1,51 – 2,0 puncte procentuale, inclusiv, peste pragul de referinţă, cota este de 0,4%.
Dacă media trimestrială ROBOR este cu peste 2 puncte procentuale peste pragul de referinţă, cota taxei pe active este de 0,5%.
Taxa se achită trimestrial, până pe data de 25 a lunii următoare.
Pe parte de energie, OUG 114/2018 prevede plafonarea preţului de producţie internă al gazelor naturale la 68 de lei pe MWh, timp de trei ani, re-reglementarea de către stat a preţului energiei electrice, tot timp de trei an, şi o contribuţie de 2% din cifra de afaceri anuală pentru companiile din energie.
O taxă similară a fost pusă şi operatorilor din comunicaţii şi este plătibilă ANCOM.