OUG 114 va stimula munca la negru prin schimbările aduse legii zilierilor, spune PIAROM

Ordonanţa de Urgenţă nr. 114 din 2018, controversatul act normativ prin care Guvernul introduce taxa pe lăcomie, aduce schimbări şi regimului zilierilor. Cristian Pârvan, preşedintele Patronatului Investitorilor Autohtoni, ne-a atras atenţia că OUG 114 va stimula munca la negru cu zilieri, pe fondul creşterii birocraţiei din acest domeniu. În acest context, Alex Milcev, liderul Departamentului de asistenţă fiscală şi juridică şi partener EY România, şi Dan Dascalu, avocat partener la D&B David şi Baias, explică pentru Economica schimbările care afectează zilierii şi în ce condiţii pot fi angajaţi cu contract de muncă.
Cristina Şomănescu - lun, 04 feb. 2019, 19:49
OUG 114 va stimula munca la negru prin schimbările aduse legii zilierilor, spune PIAROM

Guvernul a luat în colimator munca necalificată prestată de zilieri, hotârând prin OUG 114 din 2018 pe de o parte, să limiteze drastic numărul domeniilor în care firmele pot lucra cu zilieri, iar pe de altă parte, să oblige firmele (dar şi restul categoriilor de beneficiari de lucrări) să le facă zilierilor contract de muncă pe perioadă determinată, dacă lucrează minimum 26 de zile în mod continuu. Cu excepţia celor care se califică să fie angajaţi cu contract de muncă, zilierii vor continua să nu fie asiguraţi nici la pensie, nici la sănătate, singurul impozit plătit pentru remuneraţia lor fiind impozitul pe venit.

Iată schimbările aduse legii zilierilor prin OUG 114 din 2018:

O persoană poate presta activităţi în regim zilier cel mult 120 de zile în decursul unui an calendaristic, indiferent de numărul de beneficiari pentru care lucrează.

  • Sunt exceptaţi de la această regulă zilierii care lucrează în domeniul creșterii animalelor în sistem extensiv prin păşunatul sezonier al ovinelor, bovinelor, cabalinelor, cei care lucrează în cadrul grădinilor botanice aflate în subordinea universităţilor acreditate, precum şi cei care muncesc în domeniul viticol. Pentru aceştia, durata maximă de muncă în calitate de zilier este de 180 de zile pe an. Nerespectarea de către zilier a acestor prevederi se sancționează cu amendă de la 500 lei, la 2.000 lei, potrivit OUG 114 din 2018.

O persoană poate să lucreze ca zilier pentru un beneficiar, în mod continuu, cel mult 25 de zile calendaristice. Dacă depăşeşte acest prag, beneficiarul lucrării e obligat să-i încheie contract de muncă pe perioadă determinată.

Zilierii pot munci doar în trei domenii din clasificarea activităţilor din economia naţională, actualizată:

  • agricultură, vânătoare și servicii anexe;
  • silvicultură, cu excepţia exploatări forestiere;
  • pescuit şi acvacultură;

ECONOMICA.NET a scris deja că din 29 decembrie 2018, firmele nu mai pot angaja zilieri pentru munca necalificată în 17 domenii, printre care se numără publicitatea, colectarea deşeurilor, catering, hoteluri şi cabane, organizarea spectacolelor şi târgurilor, potrivit Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 114 din 2018.

Bogdan Hossu, preşedintele CNS Cartel Alfa: Cea mai bună modificare a legii zilierilor este limitarea numărului de sectoare care au drept la munca zilierilor, cu o scăpare: OUG 114 a scos munca arheologică din lista sectoarelor în care se poate lucra cu zilieri. 

Cea mai bună modificare a legii zilierilor este limitarea numărului de sectoare care au drept la munca zilierilor, deoarece extinderea sectoarelor a creat posibilitatea multor beneficiari de a utiliza zilierii ca formă de evaziune fiscală. Lipsa unui dialog social real face ca şi la acest subiect să fie scăpări: OUG 114 a scos munca arheologică din lista sectoarelor în care pot fi folosiţi zilieri, deşi ar fi trebuit să rămână, iar aceasta va îngreuna această activitate, a explicat Hossu pentru Economica.net.
Cele mai proaste modificări ale legii zilierilor sunt limitarea duratei de muncă la 120 de zile pe an pentru zilieri şi sancţionarea celor care depăşesc acest prag. În opinia noastră, aceste modificări sunt o încălcare a dreptului la muncă al zilierilor, a adăugat preşedintele CNS Cartel Alfa. În continuare, în OUG 114 nu există o formă de stimulare a securităţii sociale pentru zilieri. Adică ar fi trebuit să se prevadă ca cei care depăşesc o anumită perioadă de muncă să beneficieze de o formă de asigurare socială, la pensie şi sănătate, a adăugat Bogdan Hossu.

Cristian Pârvan, preşedintele Patronatului Investitorilor Autohtoni (PIAROM): Munca de orice fel, inclusiv a zilierilor, trebuie încurajată şi nu „sancţionată” prin măsuri birocratice inutile.

OUG 114/2018 este o dovadă a ignorării dialogului cu mediul de afaceri atunci când se stabilesc măsuri cu impact direct în economie. Consecinţa OUG 114 asupra zilierilor: munca la negru va fi stimulată proporţional cu creşterea birocraţiei care urmează să fie stabilită (în acest domeniu n. red) prin ordine comune, documente care ajung greu la micii întreprinzători. Munca de orice fel, inclusiv zilierii, trebuie încurajată şi nu „sancţionată” prin măsuri birocratice inutile, a spus pentru Economica.net Cristian Pârvan, preşedintele PIAROM.
Nevoia de bani a Guvernului, interesat exclusiv de creşterea salariilor în sectorul administraţiei locale şi centrale, afectează grav situaţia din mediul de afaceri şi în mod deosebit companiile din industria prelucrătoare. Nu identificăm efecte pozitive pentru mediul de afaceri în textul OUG 114/2018. Data aprobarii şi publicării în Monitorul Oficial (28 decembrie 2018) – fără consultarea mediului de afaceri – este un argument suficient de elocvent, a adăugat Cristian Pârvan.

Alex Milcev, liderul Departamentului de asistenţă fiscală şi juridică şi partener EY România, şi Dan Dascalu, avocat partener la D&B David şi Baias, firma de avocatură corespondentă a companiei de audit şi consultanţă PricewaterhouseCoopers, răspund, pe larg, într-un interviu acordat ECONOMICA.NET întrebărilor primite pe adresa redacţiei atât din partea firmelor care lucrează cu zilieri, cât şi din partea persoanelor care vor să lucreze ca zilieri. Alex Milcev şi Dan Dascalu vorbesc, de asemenea, despre schimbările aduse prin OUG 114 din 2018 taxării muncii prestate de zilieri care, în anumite condiţii, pot fi angajaţi cu contract de muncă.

EY şi PricewaterhouseCoopers sunt doi dintre cei patru giganţi din domeniul auditului şi consultanţei fiscale.

ECONOMICA.NET: Şi până la intrarea în vigoare a OUG 114, dar şi după această dată, beneficiarul de lucrări e obligat să reţină şi să vireze la buget impozitul pe venit pentru remuneratia zilierului. Ce alte taxe si impozite mai sunt obligaţi acum beneficiarii de lucrări să reţină şi să plătească la buget pentru remuneraţia zilierilor?

Alex Milcev, liderul Departamentului de asistenţă fiscală şi juridică şi partener EY România: Doar impozitul pe venit este reţinut şi plătit de beneficiarul de lucrări, această prevedere fiind, într-adevăr, valabilă şi înainte, şi după OUG 114. Impozitul pe venit reprezintă singura obligaţie fiscală aferentă veniturilor din activitatea prestată de către zilieri. Pentru veniturile obţinute de către persoanele fizice care au calitatea de zilier nu se datorează CAS şi CASS, aceste contribuții nefiind obligatorii nici anterior OUG 114 din 2018. Totuşi, zilierii pot recurge la afilierea în mod facultativ la sistemele publice de asigurări sociale.

Dan Dascalu, avocat partener la D&B David şi Baias, firma de avocatură corespondentă a companiei de audit şi consultanţă PricewaterhouseCoopers: Pentru veniturile realizate din activitatea prestată de zilieri nu se datorează contribuţiile sociale nici de către zilier, nici de către beneficiar. Această dispoziţie nu a fost modificată prin OUG 114/2018.
Activitatea desfăşurată în condiţiile Legii 52/2011 nu conferă zilierului calitatea de asigurat în sistemele de asigurări publice. Zilierul se poate asigura, opţional, la sistemul public de pensii, sistemul asigurărilor sociale pentru şomaj şi la sistemul de asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale.
Remunerația brută pentru activitatea prestată de zilieri în conformitate cu prevederile Legii 52/2011 este scutită de contribuții sociale, conform Codului fiscal.
Prin urmare, nici anterior, nici ulterior intrării în vigoare a OUG 114/2018 nu se datorează contribuțiile sociale obligatorii pentru remunerația zilierilor.
Impozitul pe venit este calculat, reţinut şi plătit de beneficiar, conform Legii nr. 52/2011.

ECONOMICA.NET: În ce condiţii sunt obligaţi beneficiarii de lucrări să lucreze cu zilieri în baza unui contract de muncă? 

Alex Milcev, liderul Departamentului de asistenţă fiscală şi juridică şi partener EY România: Munca prestată de zilieri este esenţialmente caracterizată prin lipsa obligativităţii încheierii unui contract individual de muncă. Conform prevederilor OUG 114/2018, beneficiarul poate utiliza serviciile unei persoane în regim de zilier pentru maximum 25 zile calendaristice consecutive. Începând cu a 26-a zi, acesta va trebui să încheie un contract individual de muncă, iar zilierul se transformă în angajat cu contract individual de muncă pe perioadă determinată. Totodată, Legea 52/2011 menţionează interdicţia de a presta activităţi ca zilier, pentru acelaşi beneficiar, pentru o perioadă mai mare de 90 de zile cumulate pe parcursul unui an calendaristic, căreia OUG 114/2018 îi aduce o nouă limitare, stabilind în mod adiţional şi că o persoană nu poate presta activităţi în regim zilier mai mult de 120 de zile în decursul unui an calendaristic, indiferent de numărul de beneficiari. OUG 114/2018 nu aduce modificări sub aspectul modului în care este definit zilierul, activităţii pe care o desfăşoară şi nici nu impune restricţii în ceea ce privește nivelul acestuia de studii, atât timp cât munca pe care o desfăşoară este necalificată.

ECONOMICA.NET: În prezent, dacă o firmă lucrează cu un zilier cu studii superioare pentru o perioadă continuă de 30 de zile calendaristice, e obligată să-i încheie contract de munca pe perioada determinată, conform OUG 114/2018. Cu ce salariu minim e obligat beneficiarul lucrării să îl plătească: pentru studii medii sau pentru studii superioare?

Alex Milcev, liderul Departamentului de asistenţă fiscală şi juridică şi partener EY România: Zilierul prestează o muncă necalificată. Esenţa muncii necalificate este faptul că nu există cerinţe privind studiile, calificările profesionale sau vechimea. Chiar dacă persoanei care a lucrat ca zilier i s-a încheiat apoi un contract de muncă pe perioadă determinată, se presupune că acest contract are ca obiect desfăşurarea aceleiaşi activităţi necalificate, dar pentru o perioadă mai mare de timp. Pe de altă parte, HG nr. 937/2018 are în vedere o categorie diferită de persoane, şi anume „personalul încadrat pe funcţii pentru care se prevede nivelul de studii superioare, cu vechime în muncă de cel puţin un an în domeniul studiilor superioare”, ceea ce nu este cazul zilierilor. Chiar dacă zilierul ar avea studii superioare şi vechime în specialitatea sa, acestea în mod clar nu pot fi în domeniul în care se prestează munca necalificată. Concluzia este că HG nr. 937/2018 se aplică doar zilierilor care devin angajați cu contract de muncă pe perioadă determinată şi doar sub aspectul salariului minim brut pe ţară garantat în plată (nu şi în ce privește salariul minim brut diferenţiat pentru studii superioare). Zilierii nu pot beneficia de salariul minim orar aplicabil pentru funcţii pentru care se prevede nivelul de studii superioare.

Dan Dascalu, avocat partener la D&B David şi Baias: Aşa cum menţionam, pentru a fi considerat zilier, lucrătorul trebuie să desfăşoare activităţi necalificate, care prin urmare nu presupun studii superioare. Ca urmare, unui zilier nu îi poate fi aplicabil salariul minim prevăzut de HG nr. 937/2018 pentru personalul încadrat pe funcții pentru care se prevede nivelul de studii superioare. În situaţia în care funcţia pe care este încadrată persoana în cauză presupune studii superioare, nu poate fi vorba de activitate de zilier şi se va încheia întotdeauna un contract de muncă în formă scrisă, indiferent de durata activităţii, salariul minim fiind stabilit în funcţie de îndeplinirea condiţiilor din HG 937/2018.

ECONOMICA.NET: Până pe 29 decembrie 2018, data de la care e în vigoare OUG nr 114 din 2018, Legea nr. 52 din 2011 şi normele metodologice de aplicare a Legii nr. 52/2011 permiteau beneficiarilor de lucrări să încheie raporturi juridice cu zilieri doar pentru munca necalificată?

Alex Milcev, liderul Departamentului de asistenţă fiscală şi juridică, şi partener EY România: Legea 52/2011 prevede că pot fi contractaţi zilieri doar pentru activităţi necalificate cu caracter ocazional. OUG 114/2018 nu aduce modificări sub acest aspect, ci doar restrânge domeniile de activitate în care zilierii pot presta muncă necalificată cu caracter ocazional, acestea fiind în prezent: agricultură, vânătoare şi servicii anexe, silvicultură (cu excepţia exploatări forestiere), respectiv pescuit şi acvacultură. De asemenea, menţionăm că nici Legea 52/2011, nici OUG 114/2018 nu prevăd posibilitatea contractării de zilieri pentru activităţi calificate.

Dan Dascalu, avocat partener la D&B David şi Baias: Și anterior modificărilor aduse prin OUG 114/2018, și în prezent, zilierii pot desfăşura doar activităţi necalificate, aspect care rezultă chiar din definiţia zilierului (din Legea 52/2011), care a rămas nemodificată.

ECONOMICA.NET: Până pe 29 decembrie 2018, data de la care e în vigoare OUG 114 din 2018, beneficiarii de lucrări puteau lucra cu zilieri care au studii superioare?

Alex Milcev, liderul Departamentului de asistenţă fiscală şi juridică, şi partener EY România: Legea 52/2011 nu face referiri exprese la studii şi nu reglementează cu titlu separat situaţia juridică a zilierului cu studii superioare. Legea defineşte zilierul ca fiind „persoana fizică, cetăţean român sau străin, ce are capacitate de muncă şi care desfăşoară activităţi necalificate cu caracter ocazional, pentru un beneficiar, contra unei remuneraţii”. Condiţia pe care o pune legea are în vedere activităţile pentru care nu este necesară o calificare, iar nu persoana. Într-o astfel de interpretare, s-ar putea considera că o persoană calificată într-un domeniu (şi având chiar studii superioare) poate să desfăşoare activităţi necalificate în alt domeniu. Altfel spus, atât timp cât o persoană desfăşoară o activitate cu caracter ocazional care nu necesită o calificare, i se poate aplica regimul juridic al zilierilor, chiar dacă a dobândit o calificare în alt domeniu.

Dan Dascalu, avocat partener la D&B David şi Baias: Din redactarea Legii 52/2011 rezultă că pentru calificarea ca zilier este relevantă activitatea desfăşurată (care trebuie să fie necalificată, aşa cum menţionam mai sus), neexistând în legislaţie o interdicţie a desfăşurării activităţii de zilier de către persoane cu studii superioare. Prin urmare, considerăm că puteau şi pot lucra ca zilier inclusiv persoane cu studii superioare, cu condiţia ca activităţile desfăşurate pentru beneficiar să fie necalificate.

Te-ar mai putea interesa și
ANPIS: Aproape 1,2 miliarde lei, valoarea alocaţiilor de stat pentru copii plătite în noiembrie 2024
ANPIS: Aproape 1,2 miliarde lei, valoarea alocaţiilor de stat pentru copii plătite în noiembrie 2024
Valoarea alocaţiilor de stat pentru copii achitate în luna noiembrie 2024 a fost de 1,2 miliarde de lei, iar suma medie plătită a scăzut uşor, de la 336,31 în octombrie, la 336,18 lei pe......
Preşedintele Vladimir Putin promite mai multe ”distrugeri” în Ucraina după atacul din Rusia de sâmbătă
Preşedintele Vladimir Putin promite mai multe ”distrugeri” în Ucraina după atacul din Rusia de sâmbătă
Preşedintele rus Vladimir Putin a promis duminică şi mai multă "distrugeri" în Ucraina după un atac cu drone în ajun, ...
Inteligența artificială și locurile de muncă. Românii, printre cei mai îngrijorați europeni de pierderea joburilor
Inteligența artificială și locurile de muncă. Românii, printre cei mai îngrijorați europeni de pierderea joburilor
Românii se află printre europenii care se tem cel mai mult că inteligența artificială va duce la pierderea multor locuri ...
BNP Paribas creează un gigant european în domeniul gestionării activelor,după tranzacţia 5,1 miliarde euro cu Axa
BNP Paribas creează un gigant european în domeniul gestionării activelor,după tranzacţia 5,1 miliarde euro cu Axa
BNP Paribas SA va plăti 5,1 miliarde de euro pentru achiziţionarea diviziei de gestionare a activelor grupului francez ...