OUG nouă: Centrala de la Iernut trebuie terminată, cu oricine, chiar și peste bugetul inițial. Guvernul se teme de un blackout peste câțiva ani

Proiectul de OUG arată că dacă un contract pentru construirea unei capacități energetice a fost reziliat, și mai este de executat mai puțin de 40% din el, beneficiarul poate avea, mai nou, două opțiuni. Fie să continue, pe un contract nou, proiectul cu același contractant, fie să atribuie prin negociere directă lucrările pe un nou contract, altei companii care poate dovedi că îl termină.  În ambele cazuri, există posibilitatea de a se depăși valoarea inițială a lucrărilor rămase de executat.

Iată proiectul de OUG după care vom detalia:

“Legea nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 391 din 23 mai 2016 se completează după cum urmează:

La articolul 117, după alin. (6.1) se introduc trei noi alineate, alin. (7)-(9), cu următorul cuprins:

În cazul în care contractul de achiziție sectorială încheiat pentru realizarea și dezvoltarea capacităților de producere energie electrică a încetat prin reziliere din orice cauze care fac imposibilă finalizarea obiectivului de investiții în cadrul perioadei contractuale, iar restul investiției rămas de executat reprezintă mai puțin de 40% din stadiul fizic aferent finalizării obiectivului de investiții, entitatea contractantă are dreptul:

a) fie de a finaliza obiectivul de investiții cu contractantul inițial, prin aplicarea procedurii de negociere fără invitație prealabilă la o procedură concurențială de ofertare pentru atribuirea contractului/contractelor sectoriale, dacă acesta demonstrează capacitatea de finalizare a proiectului în termen util, prin încheierea unui nou contract de achiziției sectorială;

b) fie de a aplica procedura de negociere fără invitație prealabilă la o procedură concurențială de ofertare pentru atribuirea contractului/contractelor sectoriale necesare finalizării obiectivului de investiții unui operator economic interesat și care demonstrează capacitatea de finalizare a proiectului în termen util.

(8) În situația atribuirii unui contract de achiziție publică în aplicarea prevederilor alin. (7) lit. a) și lit. b), entitatea contractantă nu este ținută de valoarea restului rămas de executat calculată prin raportare la contractul de achiziție sectorială reziliat.

(9) Prevederile art. 180 alin. (1) lit. g) nu sunt aplicabile în cazul în care entitatea contractantă decide încheierea unui contract de achiziție în condițiile alin. (7) lit. a)”.

Producătorul naţional de gaze Romgaz a semnat, în 2016, un contract în valoare de 268 de milioane de euro, fără TVA, cu firmele Duro Felguera şi Romelectro, pentru realizarea unei noi centrale pentru producerea energiei electrice în cadrul termocentralei Iernut, cu o capacitate de 430 MW.

Centrala ar fi trebuit să fie dată în folosinţă la începutul anului 2020, potrivit planurilor iniţiale. În  vara trecută, Romgaz a reziliat contractul, din cauza întârzierilor, după mai multe amânări succesive ale acestui moment.

În luna mai 2021, Duro Felguera, compania spaniolă implicată în proiectul centralei a făcut o ofertă Romgaz, și anume finalizarea în două etape a centralei: 210 MW operaționali până la sfârșitul anului și restul până în aprilie 2022, solicitând în plus 17 milioane de euro în plus. Spaniolii, care au afirmat nu li se recunosc costurile crescute cu forța de muncă și nici întârzierile justificate de pandemie, au spus că aceasta este cea mai bună soluție pentru proiect, oricum preferabilă variantei de reziliere a contractului și continuării cu alți constructori, avută în vedere de Romgaz. Romgaz nu a fost de acord și a reziliat contractul cerând apoi o expertiză pentru a se evalua cât din proiect a fost executat.

Duro Felguera a spus atunci că centrala este terminată în procent de 93% – partea lor de lucrări, procent la care partenerul român Romelectro nu a ajuns, și din acest motiv Romgaz ar fi cerut rezilierea contractului.

Pe de altă parte, un audit comandat de Romgaz ale cărei rezultate au fost prezentate toamna trecută, a arătat că:

• lucrările sunt realizate într-o proporție mai mică de 90%;
• din punct de vedere general “TURNKEY PROJECT”- proiect (proiectare, execuție, instruiri, cursuri, etc.), investiția este finalizată aproximativ 80% și
• din punct de vedere al execuției (execuție care face parte din investiție), lucrările sunt realizate în proporție de aproximativ 65 – 70%, cu precizarea că, în calcul, au fost luate lucrările care au mai rămas de executat din ceea ce este proiectat și lucrările pentru care nu există încă proiecte.

De ce este nevoie de această OUG

Nota de fundamentare justifică urgența adoptării acestiui act normativ prin oprirea programată, pentru doi ani, a Unității 1 de 700 MW de la Cernavodă, în 2027, în paralel cu situația nou-apărută odată cu sincronizarea sistemului energetic al Ucrainei la rețeaua europeană. Astfel, autorii vorbesc despre posibilitatea apariției unui blackout, situație care poate fi remediată de o capacitate nouă, cu funcție de “blackstart”, care să repornească SEN.

Iată câteva pasaje din nota de fundamentare:

Elementele care se constituie într-o situaţie de urgenţă şi extraordinară a cărei reglementare nu poate fi amânată sunt următoarele:

-având în vedere faptul că oprirea pentru 2 ani pentru lucrări de reabilitare in anul 2027 a unității 1 a Centralei Nucleare de la Cernavodă cu o putere instalată de 700 MWh, va aduce un deficit semnificativ de energie pe piața internă, care va conduce la necesitatea înlocuirii producției de energie de la unitatea 1 de la CNE Cernavodă din alte surse de energie pentru echilibrarea cererii si ofertei.

-având în vedere faptul că investițiile în energie contribuie la atingerea obiectivelor strategice privind siguranța energetică, cu atât mai mult în noul context geo-politic se impune reconsiderarea principiilor privind siguranța energetică; luând în considerare contextul geo-politic actual, cu impact asupra imprevizibilității asigurării producției, transportului și distribuției energiei electrice; întrucât in vederea restabilirii funcționării sistemului în cazul unor întreruperi majore, s-a instituit prin Ordinul Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei nr. 51/2019 obligația implementarii conceptului de „Blackstart” în vederea restabilirii/repornirii Sistemului electroenergetic național (denumit în continuare SEN) în cel mai scurt timp, existând totodată proiecte de investiții aflate în faze avansate de execuție, și la a caror execuție s-a tinut cont de aceste cerințe, dar nefinalizate în termen, ceea ce are ca și consecință imposibilitatea restartării sistemului, în condițiile în care în care Sistemul Energetic UcrainaMoldova este conectat la Sistemul European (ENTSO-E), a crescut importanța realizării funcției de restaurare a SEN.

-ținând cont că pentru realizarea de investiții în obiective energetice de complexitate mare se utilizeaza conceptul de contractare tip ,,la cheie/turn key project”, iar filozofia de operare, interconexiunea sistemelor tehnice, sistemul de conducere al proceselor tehnologice sunt concepute încă din faza de inițiere a proiectului, dezvoltate pe parcursul implementării acestuia, în concordanță cu echipamentele principale ale obiectivului, prin documentația de proiectare si finalizate prin teste, probe si verificări, înainte de punerea in funcțiune a obiectivului, acestea fiind protejate de drepturi de proprietate intelectuală și sunt calificate ca secrete comerciale ale executantilor, deoarece, în contextul geopolitic actual, în situația unui Black-Out a SEN, o investitie energetică nouă, având implementată funcția de Blackstart, ar putea reporni fără tensiune din sistem într-un timp foarte scurt (30-60 min) și ar putea asigura alimentarea cu energie electrică a zonei, pentru restaurarea SEN;

-având în vedere situația extraordinară determinată de faptul că neimplementarea în regim de urgență a propunerilor de completare a cadrului legal în domeniul achizițiilor sectoriale, poate conduce la întârzieri în implementarea proiectelor de infrastructură energetică de interes național;