Oxfam: Fenomenul „foamei extreme” s-a agravat puternic în ţările cele mai expuse la catastrofe climatice
Din 2016 încoace, foamea extremă a crescut cu 123% în zece ţări – Somalia, Haiti, Djibouti, Kenya, Niger, Afganistan, Guatemala, Madagascar, Burkina Faso şi Zimbabwe -, unde în total 48 de milioane de oameni suferă de insecuritate alimentară extremă şi au nevoie de ajutor de urgenţă pentru a supravieţui, subliniază Oxfam în raportul său.
Dintre aceştia, 18 milioane sunt consideraţi a fi în pragul foametei.
Deşi conflictele şi crizele economice rămân motivele principale ale acestei situaţii, „fenomenele meteorologice extreme din ce în ce mai numeroase şi violente reduc la rândul lor capacitatea populaţiilor sărace de a combate foamea şi a face faţă şocurilor”, avertizează autorii raportului.
Somalia, de exemplu, una dintre ţările cel mai puţin pregătite să răspundă urgenţelor climatice, se confruntă cu cea mai gravă secetă din istoria sa, un milion de oameni fiind nevoiţi să-şi abandoneze locuinţele. În Guatemala, lipsa de apă a determinat pierderea a 80% din recolta de porumb şi a decimat plantaţiile de cafea, împingând numeroşi locuitori să plece din ţară.
Oxfam notează că cele zece ţări cele mai vulnerabile sunt responsabile împreună de numai 0,13% din emisiile globale de carbon, în timp ce ţările industrializate şi mai ales cele din G20 „sunt responsabile de peste trei sferturi” din aceste emisii.
Faptul că ţările cel mai puţin responsabile de criza climatică sunt cele care suferă cel mai mult din cauza ei constituie „o dovadă flagrantă a inegalităţilor mondiale”, insistă ONG-ul, care a calculat şi că „în mai puţin de 18 zile profiturile companiilor care folosesc energii fosile ar ajunge pentru finanţarea integrală a apelurilor umanitare ale ONU pe 2022”, adică 49 de miliarde de dolari.
Oxfam îi îndeamnă pe liderii mondiali ca, în cadrul Adunării generale a ONU pe 2022, care a început marţi, şi a reuniunii COP27, care are loc în noiembrie, să se angajeze la o reducere masivă a emisiilor şi să le „ofere ţărilor cele mai afectate o compensaţie pentru prejudiciile” pe care le suportă.
Anularea datoriei acestor state vulnerabile le-ar permite şi să investească în lupta împotriva urgenţelor climatice, mai menţionează Oxfam.