Pacienţii vor putea semnala, anonim, abuzurile la care au fost supuşi în spitale

Răspunsul scurt: mecanismul de feedback al pacienţilor, propus de Ministerul de resort pentru a descuraja abuzurile şi plăţile informale în sistemul sanitar, pune accentul pe contabilizarea riguroasă a derapajelor etice din sistem şi doar marginal vizează pedepsirea lor.

Judecând după arhitectura sa, enunţată în două proiecte de Ordin de Ministru, mecanismul de feedback al pacienţilor cu privire la calitatea actului medical va excela în contabilizarea abuzurilor şi va avea performanţe execrabile în ceea ce priveşte sancţionarea lor.

În cele două Ordine de Ministru care vor reglementa acest mecanism se vorbeşte emfatic, in extenso, despre raportarea la nivel de spital, la nivel judeţean şi despre sintetizarea la nivel naţional a informaţiilor referitoare la satisfacţia pacienţilor în ceea ce priveşte actul medical, măsurii în care le-au fost respectate drepturile în timpul internării, şi dacă le-a fost condiţionat actul medical.

Cele două Ordine de Ministru vorbesc pe larg despre raportările periodice pe care le vor face consiliile etice (care vor fi înfiinţate, obligatoriu, în fiecare spital public) la Ministerul Sănătăţii.

Finalitatea centralizării informaţiilor care confirmă/validează umilinţele trăite de pacienţi în spitale va fi redactarea unui anuar etic naţional care va sintetiza cele mai importante derapaje etice ale medicilor, asistentelor, infirmierelor, s.a.m.d. din spitalele publice.

Din cele două Ordine antemenţionate deducem că Ministerul Sănătăţii vrea să aibă o imagine cât mai clară şi cuprinzătoare a sistemului sanitar, văzut prin ochii pacienţilor, şi nu îşi propune (acum, cel puţin) să sancţioneze dur şi convingător abaterile etice din sistem.

Pacienţi umiliţi de medici, asistente, infirmiere, şi cărora le-a fost condiţionat actul medical – acestea sunt practici curente în spitalele publice din România, indiferent de statutul lor. Ministerul Sănătăţii vrea să le descurajeze prin legiferarea unui mecanism de feedback al pacienţilor cu privire la actul medical şi personalul medicosanitar curant.

„În practică sunt întâlnite încălcări ale drepturilor pacienţilor, de la refuzul acordării serviciilor medicale sau sanitare, până la condiţionarea acordării acestora de obţinerea unor beneficii personale. Această stare de fapt induce incertitudine în privinţa onestităţii personalului medical şi secundar, neîncredere în actul medical prestat, ceea ce se traduce într-un grad scăzut al încrederii pacienţilor în calitatea serviciilor medicale”, se arată în proiectul de Ordin al Ministerului Sănătăţii, privind aprobarea implementării mecanismului de feedback al pacientului în unităţile sanitare publice.

Aceste practici se proliferează în contextul unei legislaţii deficitare, fără prevederi coercitive care să descurajeze medicii, asistentele, infirmierele să umilească pacienţii, şi care nu defineşte suficient de clar obligaţiile cadrelor medicosanitare şi ale personalului din administraţia sistemului de sănătate, faţă de pacienţi.

Declarativ, ce schimbări va produce legiferarea mecanismului de feedback al pacienţilor

– va asigura gestionarea problemele etice semnalate în cadrul sistemului de sănătate, va fi garantul respectării drepturilor pacienţilor în cadrul sistemului de sănătate românesc şi, în special, va limita fenomenul plăţilor informale;
– va oferi cadrul legislativ necesar pentru a diferenţia situaţiile de malpraxis de cele legate de nerespectarea normelor etice/deontologice în practica medicală;
– va proteja imaginea publică a personalului medicosanitar şi a spitalului, faţă de diferite forme de abuz.

Cum va arăta, pe hârtie, mecanismul care oferă şansa pacienţilor umiliţi de sistem să fie răzbunaţi

Spitalele vor fi obligate să pună la dispoziţia pacienţilor chestionarul de evaluare şi vor publica pe site-ul propriu link-ul către formularul de sesizare on-line care va rămâne vizibil permanent.

CONSULTAŢI AICI, LA PAGINA 16, CHESTIONARUL DE FEEDBACK PE CARE-L VEŢI COMPLETA LA EXTERNAREA DIN SPITAL

Toate chestionarele completate de pacienţi şi toate sesizările primite pe adresa spitalelor vor fi analizate de către consiliile etice ale spitalelor, după ce datele personale ale părţilor implicate vor fi anonimizate.

Toate spitalele publice vor avea consilii etice.
Concret, consiliile etice vor fi formate din câte şapte membri, astfel:

Pentru spitalele cu statut de spital clinic, universitar şi institut, consiliul etic va fi format din şapte membri:
– un reprezentant al corpului medical al spitalului, din personalul cu integrare clinică;
– un reprezentant al corpului medical al spitalului, altul decât personalul cu integrare clinică;
– un reprezentant al asistenţilor medicali din spital;
– un consilier juridic sau un reprezentant al aparatului funcţional al spitalului, cu studii superioare;
– un reprezentant al casei de asigurări de sănătate judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti;
– un reprezentant al asociaţiilor de pacienţi.

Consiliul etic din cadrul spitalelor care nu au statut de spital clinic, universitar şi institut va fi format din:
– doi reprezentanți ai corpului medical al spitalului;
– un reprezentant al asistenţilor medicali din spital;
– un consilier juridic sau un reprezentant al aparatului funcţional al spitalului cu studii superioare;
– un reprezentant al casei județene de asigurări de sănătate, respectiv a Municipiului Bucureşti;
– un reprezentant al asociaţiilor de pacienți;
– un reprezentant al autorităţii publice locale sau judeţene, în cazul unităților sanitare aflate în subordinea acestora, respectiv al direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a Municipiului Bucureşti, pentru unităţile sanitare din subordinea Ministerului Sănătăţii.

Din consiliile etice nu pot face parte managerii de spital, directorii medicali, directorii de îngrijiri şi nici asistenţi-șefi ai spitalelor.

Membrii consiliului etic care reprezintă corpul medical şi asistenţii medicali vor fi aleşi prin votul secret al personalului spitalului.

Aceste consilii etice vor analiza sesizările primite de la pacienţi şi, pe baza lor, vor verifica dacă personalul medicosanitar încalcă drepturile pacienţilor.

Subsecvent, consiliile etice vor formula avize etice, dacă au constatat abateri de la legislația în vigoare, în speţa semnalată de pacient.

În situaţia în care constată că faptele sesizate de pacient au respectat deontologia profesională a personalului medicosanitar, consiliile etice vor soluţiona sesizările pacienţilor cu hotărâri etice, în favoarea personalului incriminat.

Consiliile etice vor comunica managerului de spital decizia în speţa etică analizată, care, mai departe, o va transmite pacienţilor sau aparţinătorilor lor, care au sesizat abuzurile.

Corelativ, consiliile etice vor analiza şi sesizările personalului spitalului referitoare la abuzuri săvârşite de pacienţi sau de superiori ierarhici.

România va avea un anuar etic naţional care va cuprinde deciziile consiliilor de etică în privinţa celor mai relevante derapaje sesizate de pacienţi

Ministerul Sănătății va publica anual, în format electronic, un anuar etic naţional.
Anuarul etic va conţine deciziile luate de fiecare consiliu etic din spitalele din ţară – avize sau hotărâri etice – în speţele relevante, care pot fi considerate model posibil de soluţionare a unei speţe similare.
Răspunsurile consiliilor etice la speţele analizate vor fi raportate către Compartimentul Integritate din cadrul Ministerului Sănătăţii.

Ce riscă spitalele care nu organizează şi/sau nu au consilii etice funcţionale

Spitalele care nu organizează consilii etice, din vina managerului de spital, vor fi sancţionate cu amendă de 1.000 lei pe lună, până la remedierea situaţiei.
Nerespectarea prevederilor legate de funcţionarea consiliului etic, din vina membrilor desemnaţi, va fi sancţionată prin măsuri disciplinare sau cu amendă de 250 lei lunar.

Aflarea percepţiei pacienţilor cu privire la calitatea serviciilor primite în spitale e o tendinţă bine conturată la nivel european.
Pacienţii din Danemarca, Finlanda şi Olanda sunt, în această succesiune, cei mai mulţumiţi de calitatea actului medical, potrivit unui studiu publicat în Medical Care şi realizat de Hulka, Barbara S., M.D. Kupper, Lawrence L., Daly, Mary B., Cassel, John C., Schoen.