‘Va fi menţinut cam acelaşi nivel de capacitate. Cel mai bine este să fim prudenţi. Când cumpărăm, cumpărăm pentru expunerea pe care o avem. Dacă aceasta creşte pe parcursul anului, o ajustăm. Aşa am procedat şi anul trecut, pentru că am avut o creştere bruscă pe tot parcursul anului, pe care a trebuit să o gestionăm cum am putut mai bine. Asta a însemnat un plasament în fiecare trimestru (…) În iulie, cumpărăm protecţie pentru 1,4 milioane de poliţe (de asigurare obligatorie a locuinţei – n.r.), după care o vom ajusta în funcţie de expunere, pe care o monitorizăm lunar’, a afirmat reprezentantul PAID, la Forumul Internaţional de Asigurări, de la Braşov.
Potrivit legii, toţi proprietarii de locuinţe au obligaţia de a încheia PAD, care oferă acoperire împotriva riscurilor catastrofice – cutremure, alunecări de teren şi inundaţii, în limita sumei asigurate de 10.000 sau 20.000 euro, în funcţie de structura constructivă a locuinţei asigurate. Valoarea primei de asigurare este de 10 şi, respectiv, 20 de euro.
Potrivit datelor Uniunii Naţionale a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare /UNSAR/, prezentate de Adrian Marin, directorul general al Generali România, la finalul lunii aprilie 2014, erau în vigoare aproximativ 1,16 milioane poliţe obligatorii pentru locuinţe, cu 250% mai multe faţă de aprilie 2013. În primele patru luni ale anului 2014, s-au emis de zece ori mai multe poliţe (aproximativ 450.000 poliţe PAD) faţă de circa 40.000 în perioada ianuarie – aprilie 2013.
Specialistul în asigurări Cristian Constantinescu, fost preşedinte al UNSAR, a atras atenţia că autoritatea de supraveghere ar trebui să interzică faptul ca o societate de asigurări care oferă protecţie pentru riscuri de natură catastrofică să se reasigure doar cât îi permite bugetul şi să nu îşi cumpere protecţie de la reasigurători la un nivel adecvat şi a apreciat că PAID poate ajunge în situaţia de a nu se reasigura adecvat, situaţie care poate fi evitată prin majorarea primei de asigurare şi introducerea franşizei.
‘În cazul PAID, se tot discută de existenţa sau nu a unui nivel adecvat de protecţie pentru societăţile din România care subscriu riscuri de natură catastrofică. Aici intervine marea problema – cum se calculează expunerea maximă (a asiguratorului – n. r.). Majoritatea societăţilor de asigurare care ţin de grupuri mari au modele interne pe care le folosesc, impuse de grup, avem brokeri serioşi care oferă propriile modele, dar sunt şi multe societăţi care cumpără protecţie cât le permite bugetul, ceea ce, din punctul meu de vedere, este o stupiditate. Dacă n-ai suficienţi bani să faci un anumit business corect, te retragi. Ar trebui că supraveghetorul să interzică categoric acest lucru. Pentru faza în care ne aflăm cu industria românească de asigurări, ar trebui să fie creat un model standard pentru piaţă, care să se aplice absolut tuturor asigurătorilor, care să-ţi dea expunerea maximă calculată şi nivelul la care societatea trebuie să cumpere protecţie. Nu cumpărăm cât ne ţine buzunarul, pentru că atunci mai bine jucăm la ruletă’, a avertizat Constantinescu.
Reprezentantul PAID România a replicat că societatea urmăreşte reglementările ASF şi toate modelele disponibile şi independente de pe piaţă şi cumpără protecţie corespunzător (prin reasigurare – n. r.), dar trebuie luate în considerare şi restricţiile legale privind valoarea primei de asigurare în cazul PAD.
PAID a solicitat ASF modificarea legislaţiei privind PAD, în sensul majorării primei sau introducerii unei franşize, sperând la un răspuns favorabil până la momentul în care va înnoi programul de reasigurare, în luna iulie.