Palatul Culturii din Iaşi va fi parţial deschis publicului începând cu luna aprilie

‘La jumătatea lunii aprilie Palatul Culturii îşi va deschide porţile pentru publicul vizitator oferind expoziţii temporare de excepţie, cu piese din patrimoniul celor patru muzee din cadrul Complexului Muzeal Moldova, respectiv Muzeul de Istorie, Muzeul Etnografic, Muzeul de Artă şi Ştiinţă Ştefan Procopiu. La aceste expoziţii se vor adăuga altele două deosebit de valoroase: ‘Aurul şi argintul românesc’, cea de-a doua expoziţie fiind Artă şi ceremonial la mesele Regale’, a explicat Lăcrămioara Stratulat, managerul Complexului Muzeal Moldova.

Iubitorii de artă şi istorie nu vor avea însă prilejul de a vizita toate sălile Palatului Culturii, ci doar camerele amplasate la stânga şi dreapta intrării de la parter, iar la primul etaj va fi deschisă Sala Voievozilor şi alte câteva camere.

‘Spaţiul este mult mai mare, dar nu poate fi vizitat, deoarece conform legislaţiei conservării patrimoniului trebuie să aştepte şase luni de la finalizarea lucrărilor în spaţiile respective’, a spus Lăcrămioara Stratulat.

Potrivit acesteia, din acelaşi motiv la Palatul Culturii nu pot fi organizate, până la sfârşitul anului, expoziţii permanente, acestea având nevoie de o pregătire mai amplă, dar şi de spaţii special amenajate. De asemenea, Palatul Culturii din Iaşi are nevoie de mobilier, motiv pentru care vor fi efectuate demersuri pe lângă Ministerul Culturii, mai ales că bugetul din acest an a fost diminuat cu 35 la sută faţă de anul anterior.

Lăcrămioara Stratulat a mai spus că Palatul Culturii nu are personal suficient. ‘După ce în urmă cu câţiva ani s-au făcut restructurări, acum avem nevoie de resurse umane. Este nevoie de personal de specialitate, de restauratori, de personal de supraveghere, subdimensionat’, a afirmat managerul Complexului Muzeal.

Lucrările de reparare şi reconsolidare a Palatului Culturii au fost demarate în august 2008. Proiectul de consolidare şi restaurare prevedea consolidări cu centuri de beton armat a planşeelor, consolidarea structurii metalice centrale cu beton armat, ancorarea grinzilor metalice în centuri, consolidarea în pod cu sistem de grinzi. Pentru partea arhitecturală, sunt prevăzute intervenţii de tipul demontării tencuielilor degradate, demontarea pardoselilor uzate şi protejarea pardoselii artistice, montarea de pardoseli noi de tip parchet, executarea unei hidroizolaţii orizontale, reparaţii totale ale tâmplăriilor din lemn şi metal şi înlocuirea cercevelelor exterioare cu altele de stejar sau lamelate cu geam termopan, reparaţii ale pardoselilor din marmură şi a scărilor din mozaic, restaurarea integrală a faţadelor. De asemenea, în curţile interioare este prevăzută montarea a două ascensoare cu aspect transparent decorativ. Concomitent cu lucrările de structură şi arhitectură, s-a realizat integral şi sistemul de instalaţii.

Palatul Culturii, efigie a municipiului Iaşi, a fost dat în folosinţă în 1925. Construit în stil neogotic, după planurile arhitectului I.D. Berindei, lucrările la Palat s-au desfăşurat pe parcursul a două decenii.

Deşi nu este construit peste temelii antice, după cum se presupunea la începutul secolului al XX-lea, Palatul Culturii se înalţă peste ruinele curţilor domneşti medievale, atestate documentar în 1434. De asemenea, au fost folosite, parţial, şi temeliile vechiului palat (neoclasic) din vremea voievodului Alexandru Moruzi (1806-1812), refăcut de Mihail Sturza (1841-1843) şi demantelat în 1904.

Actualul imobil în care se află Palatul Culturii din Iaşi a fost inaugurat în anul 1925 de regele Ferdinand al României. Edificiul este realizat în stil neogotic. Conceput în spiritul palatelor comunale din Occident, Palatul este cea mai importantă realizare a stilului neogotic de pe teritoriul României. Edificiul este considerat un adevărat ‘cântec de lebădă’ al arhitecturii romantice din secolul al XIX-lea. Fiind o realizare arhitectonică remarcabilă, edificiul s-a impus ca o adevărată efigie a vechii capitale a Moldovei. Clădirea este considerată de însemnătate naţională, fiind inclusă pe Lista Monumentelor Istorice.

Monumentul are 298 de încăperi cu o suprafaţă de aproximativ 36.000 metri pătraţi. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Palatul a slujit drept cazarmă a trupelor germane şi, ulterior, sovietice. Clădirea a servit ca Palat de Justiţie până în 1955, an în care a fost destinat găzduirii uneia uneia dintre cele mai importante instituţii culturale din ţară, reunite sub denumirea de Complexul Naţional Muzeal Moldova din Iaşi.

Construcţia, concepută fără rosturi şi cu două sisteme constructive, a avut nevoie, după numai 16 ani de la darea sa în folosinţă, de unele lucrări de consolidare, în 1938, care au fost continuate după cutremurul din 1940. Degradările s-au accentuat după cutremurul din 1986, când au apărut fisuri şi crăpături, dar şi deteriorări pe importante suprafeţe din pereţi, tavane şi la nivelul elementelor ornamentale.