Omul de afaceri Ioan Niculae, chiar dacă are multe din liniile de business încă în insolvență (Interagro SA, firma mamă se află în proces de reorganizare, Planul de salvare fiind aprobat cu peste 82 la sută din Adunarea creditorilor la sfârșitul anului trecut şi validat de judecătorul sindic) nu a renunțat la afaceri. Din contră, chiar dacă orice analist economic consideră agricultura ca fiind core business-ul afacerilor lui Niculae, producția de îngrășăminte chimice este si a fost totdeauna afacerea principală a grupului Interagro, cea care a adus de departe cei mai mulţi bani omului de afaceri. De aceea, aceasta pare a fi şi linia de business pe care Ioan Niculae o repornește în forță. Omul de afaceri păstrrează si chiar creşte şi activitatea din agricultură, din spusele unor reprezentanți ai firmei ajungând la aproape 50,000 ha teren arabil la sfârșitul lui 2019, lucrat direct de către grupul Interagro, dar prin diferite societăți aparținând de grup.
Cum a reuşit repornirea combinatelor de ]ngr[;[minte chimice? Printr-o firmă nou înfiinţată care va finanţa activitatea celor cinci combinate (de la anul poate chiar şase) şi cu ajutorul contractelor de import de gaz, la preţ mai mic decât cel pe care l-a obţinut vreodată de la producătorii de gaz din România. Firma respectivă are un contract de furmnizare gaze naturale la preţ relativ fix pe o durată mai mare de doi ani de zile. Până la sfârşitul anului, Ioane Niculae spune că va reporni toate cele cinci combinate care au făcut parte din imperiul Interagro, iar producţia de îngrăşăminte chimice care se apropie de două milioane de tone pe an va merge preponderent la intern si numai cantitățile nevândute urmând a fi exportate.
În baza acestui contract de furnizare gaz pe termen lung şi la un preţ predictibil, două dintre fostele combinate chimice ale omului de afaceri funcţionează cu motoarele turate la maximum. Primul combinat dat în folosinţă este Viromet Victoria, care nu a fost niciodată în insolvenţă şi care a beneficiat deja şi de investiţia într-un nou reactor. Specializat în producţia de metanol, formaldehidă, răşini sintetice, produse prelucrate din mase plastice, combinatul chimic Viromet Victoria consumă 22 de milioane de metri cubi de gaz metan pe lună.
La combinatul chimic de la Slobozia primele probe şi primele furnizări de gaz au avut loc pe 27 iulie. După o perioadă de probe , cu anumite reparaţii, combinatul a funcţionat circa 18 zile în august iar din 5 septembrie combinatul merge continuu la capacitate mare, producând 1.300 de tone de uree solidă pe zi ( cu posibilităţi de creştere a producţiei cu încă 100 tone/zi), şi circa 970 de tone de amoniaczi. Pentru funcţionarea la capacitate optimă, combinatul de la Slobozia are nevoie dee 45 de milioane de metri cubi de gaz pe lună. Tot acest gaz vine direct din Rusia, foarte probabil de la Gazprom (la întrebarea reporterului de unde se aprovizionează cu gaz acesta a declinat răspunsul, afirmând ca este un contract comercial, cu clauze de confidenţialitate), la preţul şi cu frecvenţa solicitată de firma din România care s-a angajat că va utilize gazelle furnizate de ruşi doar pentru producţia de îngrăşăminte chimice.
Conform planului făcut de Ioan Niculae, dupa 15 octombrie va reporni, în plin, şi combinatul de la Turnu Măgurele care va produce 1.000 de tone de ammoniac pe zi, 1.400 de tone de uree pe zi şi 850 de tone de azotat de amoniu pe zi. Consumul de gaz necesar funcţionării optime a combinatului de la Turnu Măgurele este de 46 de milioane de metri cubi de gaz pe lună.
Al patrulea combinat pe care îl va redeschide este cel de la Piatra Neamţ (într-o lună, maximum două, după spusele omului de afaceri). De la 1 decembrie urmează a fi redeschis combinatul chimic de la Bacău. Ambele combinate chimice au un necsar de consum lunar de circa 40 milioane de metri cubi de gaz metan pe lună de fiecare, respectiv 80 milioane metri cubi, care adăugate la cele 120 milioane metri cubi la primele 3 (Viromet. Slobozia şi Turnu, incluzând şi producţia de energie electrică în centralele de cogenerare proprii – investiţii noi la 4 din cele 5 fabrici de îngrăşăminte) totalizează 200 milioane metri cubi pe lună.
Toate cele cinci combinate (urmand ca al şaselea, Făgăraş să fie pornit anul viitor) pot furniza circa 1,8 milioane de tone de uree solidă, 1,5 milioane tone/an de UAN (îngrăşăminte lichide-unul dintre cele mai căutate îngrăşăminte chimice la nivel mondial) şi/sau 1,2 milioane tone de azotat de amoniu şi 300.000 tone nitrocalcar (CAN) granulat pe an. Practic, cu acestă cantitate de îngrăşăminte chimice pe bază de azot (azotoase) s-ar asigura necesarul de îngrăşământ pentru toţi fermierii României, salvând de la deficitul de cont curent al ţării peste 950 milioane dolari, bani plătiţi acum pentru importul de îngrăşăminte chimice.