Panama Papers, a treia zi: 100 de nume de români. Rusia dezminte, China vede o conspiraţie. Anchete în mai multe ţări

Ce este Mossack Fonseca

Fondată de Jürgen Mossack şi Ramón Fonseca în urmă cu 39 de ani, Mossack Fonseca este astăzi a patra mare casă de avocatură offshore la nivel mondial şi, prin natura activităţii, una dintre cele mai discrete companii din lume. Înregistrată în Panama, dar cu birouri în peste 40 de ţări, Mossack Fonseca a fost, până duminică, un partener ideal pentru persoanele sau organizaţiile care doresc să-şi ferească afacerile şi banii de ochii curioşi ai fiscului, ai autorităţilor penale sau ai presei.

„Viaţa mea este în pericol”

Duminică, 3 aprilie, a fost devăluit proiectul Panama Papers. O scurgere colosală de informaţii din arhivele Mossack Fonseca – peste 11 milioane de documente, 2,6 terabytes de date – a fost pusă la dispoziţia ziarului german Süddeutsche Zeitung de o sursă anonimă. „Viaţa mea este în pericol”, ar fi fost unul dintre primele mesaje primite de jurnaliştii germani de la această persoană.

Cantitativ, este cea mai mare scurgere de informaţii din istorie. SZ a luat legătura cu ICIJ (International Consortium of Investigative Journalists). A luat naştere o bază de date care a fost accesată, în ultimele 12 luni, de 400 de jurnalişti de la peste 100 de organizaţii media din 80 de ţări.

Rezultatul: a ieşit la lumină un sistem complex de inginerii financiare prin care Mossack Fonseca şi-a ajutat clienţii să evite plata taxelor, să spele bani sau să evite sancţiuni economice impuse de diferite guverne. Dezvăluirile de până acum vizează 12 actuali sau foşti şefi de stat, inclusiv dictatori care au spoliat popoare; în industria evaziunii fiscale şi spălării de bani prin firme paravan înregistrate offshore sunt implicate persoane din anturaj sau rude a numeroşi lideri politici, de la asociaţi ai preşedintelui rus Vladimir Putin la tatăl premierului britanic David Cameron, premierul Islandei şi soţia sa, apropiaţi ai unor lideri cheie din conducerea Partidului Comunist chinez, preşedintele ucrainean Petro Poroşenko sau premierul Pakistanului, Nawaz Sharif.

Panama Papers atinge şi interese din sport. Este o nouă lovitură pentru FIFA, zguduită deja în ultimii doi ani de un uriaş scandal de corupţie care a provocat deja restructurarea conducerii forului suprem al fotbalului mondial. Scandalul ajunge până la Leo Messi, vedeta Argentinei şi a Barceonei. Nici Formula 1 nu scapă mai ieftin. Nico Rosberg, actualul lider al Campionatului Mondial de Formula 1, şi echipa Mercedes apar în arhiva Mossack Fonseca, alături de alte nume mari din F1.

Ramificaţiile româneşti ale proiectului Panama Papers se vor întinde precum o pânză de păianjen. Ar putea scoate la lumină afaceri neştiute ale furtişagului din primii 25 de ani de după Revoluţie şi ar putea ajuta la completarea unor puzzle-uri în dosare deja cunoscute.

RISE Project, partenerul din România al iniţiativei Panama Papers, a dezvăluit deja detalii despre implicarea unui offshore controlat de miliardarul israelian Beny Steinmetz în devalizarea rafinăriilor RAFO Oneşti şi Dărmăneşti. Steinmetz este cunoscut pentru implicarea în proiectul aurifer Roşia Montană: o companie a sa, BSG Resources, este cel mai mare acţionar al proiectului din Munţii Apuseni. De asemenea, DNA a emis la sfârşitul anului trecut un mandat de arestare pe numele lui Beny Steinmetz în dosarul lui Remus Truică şi al „prinţului” Paul al României, mandat care a fost revocat săptămâna trecută de ÎCCJ. Şi fostul politician PDSR/PSD Corneliu Iacobov, care execută o pedeapsă de şapte ani de închisoare în dosarul RAFO, apare printre clienţii Mossack Fonseca. Omul de afaceri Frank Timiş, pionierul afacerii Roşia Montană, şi-a început afacerile din România la începutul anilor ’90 tot prin offshore-uri administrate de Mossack Fonseca. Potrivit Digi24, în arhiva Panama Papers mai apar nume precum Cristi Borcea, Sorin Ovidiu Vîntu sau Said Baaklini.

Paul Radu, directorul RISE Project, a declarat într-un interviu pentru Republica.ro că urmează să fie publicate, în săptămânile şi lunile viitoare, peste 100 de nume de români implicaţi.

Surse din ANAF au declarat luni, pentru ECONOMICA.NET, că fiscul a deschis mai multe dosare după dezvăluirile Panama Papers.

Potrivit Mediafax, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) analizează informaţiile apărute în urma investigaţiilor „Panama Papers”, pentru a se stabili dacă în dosarele actuale sau cele deja soluţionate există date care pot confirma detaliile apărute în urma anchetei.

Reacţii

Mossack Fonseca susţine că nu s-a implicat niciodată în activităţi ilicite şi nu poate fi trasă la răspundere pentru acţiunile clienţilor şi partenerilor săi.

Reacţia Rusiei la dezvăluirile despre oameni din anturajul lui Vladimir Putin, cap de afiş duminică şi luni în presa internaţională, a fost dezminţirea totală a acuzaţiilor drept propagandă, drept atacuri gratuite la adresa liderului de la Moscova. Televiziunile controlate de Kremlin au evitat discret subiectul, în timp ce opoziţia promovează intens Panama Papers pe internet şi pe reţelele sociale.

În China, unde apropiaţi şi rude ale mai multor membri ai Comitetului Permanent al Partidului Comunist apar cu firme offshore în documentele Mossack Fonseca, ziarul Global Times, controlat de stat, vede „o forţă puternică” în spatele scurgerii de informaţii şi susţine că guvernul Statelor Unite ar avea cel mai mult de câştigat din afacerea Panama Papers. Potrivit Bloomberg, presa din China nu face nicio menţiune despre implicaţiile din sfera politică autohtonă, însă discută dezvăluirile despre liderul rus Vladimir Putin şi acuză interpretarea părtinitoare a presei occidentale.

În Islanda se cere demisia premierului, cu proteste masive în capitala Reykjavik, iar în Marea Britanie presa şi opoziţia cer vehement explicaţii de la premierul David Cameron după ce tatăl său apare acţionar la o firmă offshore în documentele Mossack Fonseca, antrenând suspiciuni de evaziune fiscală şi spălare de bani.

Autorităţile din Franţa, Austria, Suedia, Olanda, Noua Zeelandă şi Australia au lansat deja investigaţii pornind de la Panama Papers, iar guvernul Statelor Unite a anunţat că urmăreşte desfăşurarea evenimentelor. Uriaşe bănci globale apar în Panama Papers, iar bănci din Austria şi Germania au intrat în vizorul autorităţilor.

Cum funcţionează paradisurile fiscale

Firmele înregistrate în paradisuri fiscale pot fi folosite legitim, spre exemplu pentru transferuri de bani, însă legislaţiile locale şi internaţionale sunt pline de găuri care permit exploatarea aşa-numitelor offshore-uri pentru a ascunde acţionarii reali ai unei societăţi comerciale, sumele de bani manipulate şi alte interese. Sunt folosite ca firme fantomă, fără activitate comercială, al căror rol este doar să plimbe banii şi să ferească interesele acţionarilor de ochii curioşilor. Paradisurile fiscale au taxe scăzute şi tratate de dublă taxare cu multe ţări, astfel că firmele offshore pot fi folosite pentru evitarea plăţii taxelor.

Dosarele Panama Papers arată cum astfel de firme paravan au fost folosite pentru spălare de bani şi pentru ocolirea sancţiunilor internaţionale impuse împotriva unor ţări precum Coreea de Nord, Iran, Zimbabwe sau, mai recent, Siria. Bani care au trecut prin reţeaua de offshore-uri a firmei de avocatură din Panama au fost folosiţi de apropiaţi ai dictatorului sirian Bashar al-Assad în timp ce avioanele sale bombardau populaţia. Potrivit OCCRP, organizaţie jurnalsitică parteneră Panama Papers, Mossack Fonseca de avocatură a ajutat, de-a lungul timpului, suspecţi de finanţare a reţelelor teroriste, traficanţi de droguri din America Latină şi Europa de Est şi traficanţi de armament din Africa.