The World Inequality Report 2022, un document de 228 de pagini elaborat de o reţea de economişti coordonaţi de Lucas Chancel, şi care a beneficiat de contribuţia unor nume precum Thomas Piketty, Emmanuel Saez şi Gabriel Zucman, estimează că în acest an miliardarii controlează împreună 3,5% din avuţia mondială a gospodăriilor, comparativ cu puţin peste 2% la începutul lui 2020.
„Criza COVID a exacerbat inegalităţile dintre cei foarte bogaţi şi restul populaţiei”, subliniază Lucas Chancel, care precizează că economiile bogate au utilizat un sprijin fiscal semnificativ pentru a contracara creşterea dramatică a sărăciei înregistrată în alte economii.
Raportul se bazează pe o gamă largă de studii de specialitate şi date publice, iar prefaţa este scrisă de economiştii americani Abhijit Banerjee şi Esther Duflo, doi din cei trei economişti care în 2019 au câştigat Premiul Nobel pentru studiile lor cu privire la sărăcie.
De exemplu, clasamentul anual al miliardarilor elaborat de revista Forbes include în acest an un număr record de 2.755 de miliardari, cu o avere combinată de 13.100 miliarde de dolari, în creştere faţă de 8.000 de miliarde de dolari anul trecut.
Conform noului raport, un grup mai extins format din 520.000 de persoane adulte, care împreună reprezintă 0,01% din cei cei mai bogaţi oameni ai lumii, au ajuns să controleze 11% din avuţia mondială în acest an, de la 10% anul trecut. Pentru a face parte din categoria celor 0,01% trebuie să ai o avuţie de cel puţin 16,7 milioane euro (19 milioane de dolari).
„În condiţiile în care averea este o sursă importantă de câştiguri economice viitoare, şi din ce în ce mai mult de putere şi influenţă, aceasta înseamnă noi creşteri ale inegalităţii”, susţin autorii raportului, care au descris o situaţie de „concentrare extremă a puterii economice în mâinile unei mici minorităţi de super-bogaţi”.
Analiştii susţin că cei super-bogaţi au profitat de tranziţia spre online a unei mari părţi din economia mondială cu prilejul izolărilor, în timp ce alţii au profitat de creşterea preţului activelor pe pieţele financiare. De asemenea studiul arată că sărăcia a crescut dramatic în ţările cu o acoperire slabă a sistemelor de protecţie socială, în timp ce sprjinul guvernamental consistent din SUA şi Europa a putut contracara cel puţin o parte din impactul pandemiei asupra celor cu câştiguri mici.
„Asta arată cât de important este statul social în lupta împotriva sărăciei”, a spus Lucas Chancel.
În acest context, autorii raportului au salutat acordul convenit în acest an cu privire la impunerea unui impozit minim de 15% pe profitul corporaţiilor valabil la nivel global, ca un punct de cotitură în eforturile de a pune capăt cursei începute la mijlocul anilor 1980 şi care a condus la înjumătăţirea nivelului mediu al taxelor pe companii, până la aproximativ 24%.