Pandemia a favorizat creşterea conflictelor în ţările lumii, pe fondul instabilităţii politice

Nivelurile de conflict în ţările lumii au înregistrat o creştere după izbucnirea pandemiei de COVID-19, constată Indexul Global al Păcii pe anul 2020, publicat joi de Institutul pentru Economie şi Pace, transmite dpa.
AGERPRES - joi, 17 iun. 2021, 10:49
Pandemia a favorizat creşterea conflictelor în ţările lumii, pe fondul instabilităţii politice

Raportul arată o creştere a conflictelor peste tot în lume pentru a noua oară în ultimii 12 ani.

Deşi nivelurile generale de conflict şi terorism au scăzut în 2020, instabilitatea politică şi demonstraţiile cu violenţă au înregistrat o creştere, a afirmat fondatorul institutului, Steve Killelea, care a pus această evoluţie pe seama pandemiei.

El a previzionat că impactul economic al pandemiei va accentua incertitudinea, mai ales în ţările care se confruntau cu situaţii dificile încă înainte de apariţia coronavirusului.

În plus, este probabil că redresarea va fi foarte inegală, ceea ce riscă să adâncească decalajele.

Per total, Indexul Global al Păcii a consemnat mai mult de 5.000 de evenimente violente legate de pandemie între ianuarie 2020 şi aprilie 2021.

În 25 de ţări a crescut numărul demonstraţiilor violente, capitol la care situaţia s-a ameliorat în numai opt state.

Cele mai grave situaţii au fost consemnate în Belarus, Myanmar şi Rusia, unde autorităţile i-au reprimat cu violenţă pe protestatari.

În SUA, tulburările civile au crescut puternic în perioada evaluată, nu doar din cauza pandemiei, ci şi a creşterii mişcării Black Lives Matter şi a asaltului din ianuarie asupra Capitolului de la Washington.

În schimb, rata omorurilor, numărul victimelor terorismului şi percepţia infracţionalităţii au scăzut semnificativ în numeroase locuri din lume, deşi situaţia a diferit semnificativ de la o zonă la alta.

În Afganistan, Brazilia, Africa de Sud şi Mexic, de exemplu, mai mult de jumătate dintre locuitori au continuat să citeze violenţa drept cel mai mare risc pentru siguranţa proprie în viaţa de zi cu zi.

Raportul a identificat Afganistanul drept cea mai puţin paşnică ţară din lume, urmată de Yemen, Siria, Sudanul de Sud şi Irak.

La polul opus, Islanda îşi menţine poziţia de cea mai paşnică ţară, pe care o deţine din 2008.

Ca regiune, Europa este la rândul ei cea mai paşnică, deşi raportul constată şi aici o creştere a instabilităţii politice.

Indexul Global al Păcii acoperă 99,7% din populaţia lumii, potrivit autorilor săi, şi evaluează situaţia cu ajutorul a 23 de indicatori calitativi şi cantitativi grupaţi pe trei domenii: conflict în desfăşurare, securitate şi militarizare.

Te-ar mai putea interesa și
Cu cât au crescut preţurile locuințelor din România şi chiriile în ultimii 14 ani şi ce s-a întâmplat în celelalte ţări din UE – date Eurostat
Cu cât au crescut preţurile locuințelor din România şi chiriile în ultimii 14 ani şi ce s-a întâmplat în celelalte ...
Preţurile locuinţelor în Uniunea Europeană au crescut cu 3,8%, iar chiriile cu 3,2% în trimestrul trei din 2024, comparativ cu perioada similară din 2023, conform datelor publicate vineri de......
Putin a promis că va continua să aprovizioneze Slovacia cu gaze – Premierul Fico
Putin a promis că va continua să aprovizioneze Slovacia cu gaze – Premierul Fico
Preşedintele rus Vladimir Putin a promis Slovaciei că Gazprom va găsi modalităţi alternative de a livra Bratislavei ...
Ofertă specială pentru biletele de avion achiziționate în ianuarie de la Vola.ro și Revolut. Bilete de 27 de euro de la Vola și bonusuri de 40 de euro de la Revolut
Ofertă specială pentru biletele de avion achiziționate în ianuarie de la Vola.ro și Revolut. Bilete de 27 de euro de ...
Din luna ianuarie 2025, Vola integrează în platformă soluția de checkout la plata online RevolutPay. Pe lângă biletele ...
SUA: Elon Musk ia în considerare în cele din urmă să obţină reduceri bugetare de 1.000 de miliarde de dolari
SUA: Elon Musk ia în considerare în cele din urmă să obţină reduceri bugetare de 1.000 de miliarde de dolari
Elon Musk, care a spus că ar putea reduce cheltuielile publice federale cu două mii de miliarde de dolari, a declarat joi ...