Pandemia de COVID pare să fi modificat ştacheta ratingurilor – analiză

Pierderea unui rating din categoria investment grade, o decizie care atrage o creştere a costurilor de finanţare, este o veste proastă pentru orice guvern, dar Columbia nu este singura în această situaţie. În ultimul deceniu, Brazilia, Africa de Sud, Turcia şi alte câteva state au fost retrogradate la categoria junk, iar presiunile generate de pandemia de COVID-19 înseamnă că multe alte state sunt în pericol.

Atât Fitch cât şi Moody’s au India şi România în vizor. Fitch are sub supraveghere pentru o posibilă retrogradare Columbia, Panama şi Uruguay, iar alte zece state beneficiază de un rating de tip „BBB minus” din partea S&P, ultimul rating de tip investment grade.

La prima vedere, lucrurile nu arată prea bine pentru multe din aceste state. Cu excepţia României, toate aceste state au o pondere în PIB a datoriilor cu mult peste 55%, cât este media pentru o ţară din categoria „BBB minus”.

Cu toate acestea, în pofida acestor cifre, investitorii de pe pieţele financiare care utilizează credit default swaps (CDS) pentru a se proteja de eventualele probleme, nu par să creadă că vreuna din aceste ţări vor fi retrogradate. În urmă cu un an, CDS-urile pentru India, Columbia, Indonezia şi Mexic arătau că investitorii se aşteptau ca aceste ţări să fie retrogradate la ‘junk’. În prezent, CDS-urile acestor ţări se tranzacţionează la niveluri care sugerează că îşi vor păstra ratingul de tip investment grade.

„Nu există un raport magic datorie-PIB care să declanşeze automat o retrogradare. Pur şi simplu nu funcţionează aşa”, explică directorul diviziei de ratinguri pentru regiunea EMEA de la Moody’s, Colin Ellis. „Atunci când are loc un şoc dramatic, uneori este mai corect să te uiţi dincolo de zgomotul de fond”, a adăugat Ellis, subliniind faptul că pandemia a provocat majorităţii ţărilor dificultăţi economice timp de până la şase luni, comparativ cu aproape 18 luni în timpul crizei financiare din 2007-2008.

Însă sarcina de a descifra impactul pandemiei de zgomotul de fond poate genera inconsistenţe. Un exemplu este cazul Columbiei, ţară unde datoria este la 65% din PIB, cu mult sub 90% în cazul Indiei sau 85% în cazul Croaţiei.

Creşterea cu 15 puncte procentuale a raportului datorie-PIB suferită de Columbia de la debutul pandemiei a fost mai mică faţă de creşterea cu aproape 20 de puncte procentuale înregistrată de România, dar cu toate acestea S&P a decis să scoată România de pe lista ţărilor vizate de o posibilă retrogradare.

„Este o dezbatere mai amplă legată faptul că agenţiile de rating par să acorde unor ţări prezumţia de nevinovăţie”, spune managerul de fond la M&G, Eldar Vakhitov, care vede în România un exemplu în acest sens.

S&P a pus România pe lista ţărilor vizate de o posibilă retrogradare în 2019, ca urmare a îngrijorărilor provocate de creşterea deficitului bugetar de la 3% până la 4,5% din PIB. Cu toate acestea, S&P nu a retrogradat România, chiar dacă deficitul a urcat la 9% din PIB în 2020, şi este prognozat să ajungă la 7% în acest an.

Unul din principalii analişti de la S&P, Frank Gill, a subliniat faptul că noul guvern de la Bucureşti a renunţat la majorarea pensiilor. La nivel mai general, având în vedere incertitudinea crescută cu privire la impactul COVID asupra economiilor, analiştii cred că are sens să acorde prezumţia de nevinovăţie acolo unde este cazul.

La rândul său, directorul diviziei de ratinguri suverane de la Fitch, Tony Stringer, a atras şi el atenţia asupra faptului că datoriile au crescut pentru aproape toate statele, ceea ce înseamnă că nu există doar câteva ţări care să iasă în evidenţă cu performanţele lor negative.

„Este ca şi cum ai spune: îmi pare rău domnule poliţist dar nu mă puteţi amenda, toată lumea a încălcat limita de viteză”, spune fostul director de la S&P, Moritz Kraemer.