Pandemia și noile reglementări par a goni producătorii auto japonezi din Europa

Mitsubishi va pleca din Europa după ce va termina producția generației actuale de mașini și se va concentra pe piața profitabilă din Asia de Sud-Est, punând capăt prezenței din 1975 în regiune, dar va rămâne în alianța cu Renault și Nissan. Și nu e singura, producătorul mai mic Daihatsu a ieșit din Europa în 2013.

Subaru, care a vândut doar 13.359 de mașini în Europa în primele nouă luni ale lui 2020, conform cifrelor Jato Dynamics, pare la fel de expus, iar Suzuki a trebuit să își ajusteze gama de mașini pentru a îndeplini noile cerințe legislative. Ca efect a rezultat o scădere de 40% a vânzărilor în întreaga regiune, mult mai mare decât scăderea generală de 29% a pieței, indusă de pandemie.

Și Nissan, ceva mai protejat de parteneriatul cu Renault, a scăzut după ce a concurat pentru titlul de producătorul asiatic numărul unu în Europa, înregistrând vânzări de mai puțin de jumătate din cele ale Toyota în primele 10 luni ale anului. Cota sa de piață în Europa de Vest a fost redusă la 2,5%, deoarece Toyota și-a mărit cota de creștere a hibridului la 5,4%, potrivit datelor asociației europene a producătorilor auto ACEA.

Între timp, vânzările Honda au atins doar 40.640 de unități în aceeași perioadă, cu o scădere a vânzărilor de 33%,mai mare decât cea a pieței.

Problema emisiilor

Cu amenințarea amenzilor, atât din partea Uniunii Europene, cât și, din anul viitor, din Regatul Unit, în conformitate cu reglementările sale privind emisiile de carbon, japonezii au nevoie de o strategie clară BEV (vehicule cu baterie) pentru a-și reveni. Dar deocamdată nici Mazda, nici Suzuki sau Subaru nu au identificat strategii coerente BEV în Europa în acest moment.

Aceste probleme nu sunt unice pentru producătorii japonezi, dar rămâne faptul că Europa este  o piață secundară pentru majoritatea dintre ei. Suzuki, de exemplu, realizează doar 14% din veniturile sale din vânzări din Europa, iar Subaru este mult mai bine poziționat în America de Nord. 

Soluția văzută de japonezi sunt parteneriatele, iar pentru trei dintre aceste mărci înseamnă o legătură cu Toyota. Cel mai mare producător auto din Japonia deține acum o participație la Subaru (20%), Suzuki (5%) și Mazda (5%) și a rezolvat problemele de emisii pe termen scurt ale celor trei în Europa.

Suzuki, de exemplu, care a trebuit să omoare vânzările popularului său SUV Jimny din cauza emisiilor sale ridicate, vinde acum versiuni rebadged ale hibridului plug-in Toyota RAV4 și hibridul Corolla Touring Sports în Europa. De asemenea, Mazda s-a alăturat deja Toyota pentru a-și grupa emisiile și, astfel, a profita de emisiile medii de CO2 reduse de hibrizi ai Toyota în UE, iar acum va primi un hibrid Yaris redenumit pentru a-l vinde pentru a înlocui mașina sa mică Mazda 2.

În același timp, Subaru folosește tehnologia hibridă Toyota în SUV-ul său. De altfel, Toyota lucrează cu Suzuki, Subaru și Mazda pe o platformă electrică comună, numită e-TNGA.

Nissan, desigur, are parteneriatul cu Renault care-i oferă un avantaj competitiv, dar ce cei doi au întârziat să împărtășească pe deplin tehnologia, iar Nissan a anunțat că Renault nu doar că va construi, ci va și proiecta următorul Micra.

Necazurile financiare ale Nissan ar putea însemna încă o restructurare în Europa după închiderea anunțată a fabricii sale din Barcelona, Spania, anul acesta, dar o lansare lină a noului Qashqai în 2021 ar putea pune marca din nou pe direcție.

Viitorul Honda este mai incert după ce a anunțat decizia de a închide ambele uzine europene, dintre care una se află în Swindon. Cu toate acestea, LMC Automotive prezice că vânzările anuale ale Honda vor crește până la aproape 200.000 de unități în Europa, pe măsură ce apar noile modele hibride, precum următorul Civic.

Așadar, dacă lista producătorilor japonezi care ies din Europau va crește, acest lucru se va datora strategiei lor electrice, de care va depinde succesul sau eșecul niponilor în Europa.