Pandemia și războiul din Ucraina au îngropat guvernele lumii în datorii. O sumă uriașă va fi împrumutată în 2023 – Raport oficial. Cum stă România
Țările membre ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) vor trebui să împrumute anul acesta în jur de 13.000 de miliarde de dolari pentru a putea susține proiectele menite să tempereze efectele negative ale pandemiei și cele ale răzbăiului din Ucraina, relevă o analiză OECD, citată într-un raport al Autorității de Supraveghere Financiară (ASF).
Menționăm că statele membre OECD (statut la care aspiră și România, aflată în plin proces de negocieri pe capitole) formează peste 60% din Produsul Intern Brut (PIB) la nivel mondial și generează circa 70% din comerțul internațional.
Potrivit Raportului citat mai sus, cele 13 trilioane de dolari reprezintă o sumă cu 6% mai mare decât în 2022, deși era de așteptat ca îndatorarea statelor, și așa la un nivel semnificativ, să scadă. Ca procent în PIB, îndatorarea a scăzut la 83% în 2022, de la un vârf de 88% în 2020, dar este de așteptat să se mențină la un nivel ridicat în 2023. Față de perioada anterioară pandemiei, gradul de îndatorare al țărilor OECD, ca procent în PIB, este cu nu mai puțin de 10 puncte procentuale mai mare.
Raportul analizează impactul incertitudinii macroeconomice și geopolitice sporite asupra nevoilor de împrumut suveran și a condițiilor de împrumut. De asemenea, acesta prezintă valorile datoriei restante din 2007 până în 2022, precum și proiecțiile pentru 2023 pentru țările membre ale OCDE. De asemenea, trece în revistă tendințele datoriei suverane pe piețele emergente și în economiile în curs de dezvoltare. Această ediție continuă să exploreze perspectiva managerilor datoriei publice asupra obligațiunilor sustenabile, cu accent pe cerințele de raportare și pe performanța acestor obligațiuni pe piețe.
România, de peste trei ori mai îndatorată decât în 2016 și vine un an cu mare nevoie de împrumuturi
România nu pare să facă excepție de la noua „regulă” a datoriilor în creștere, fiind afectată de aceleași două cauze majore: pandemia și războiul. Deşi mai poate accesa împrumuturi externe de peste 2,4 miliarde de euro, Guvernul şi-a luat măsuri de precauţie: majorarea MTN cu 6 miliarde de euro. La un deficit bugetar excesiv (cca. 5% în 2023), România va mai ieşi la extern de cel puţin două ori în acest an. Costurile împrumuturilor vor fi însă diferite de cele de până acum. Economiştii aşteaptă majorarea dobânzii BCE cu 0,75% în 2023. Din 2016, gradul de îndatorare la extern prin titluri de stat al Finanţelor a crescut de 3,5 ori.
„Până acum, ne-am împrumutat de pe pieţele externe cu 6,1 miliarde de euro. Conform proiecţiei de emisiuni de titluri de stat, emisiunile pe pieţele externe, inclusiv plasamente private, pot fi de 7,5-8,5 miliarde de euro, deci ne mai putem împrumuta, dar acest lucru îl vom face când vom considera noi de cuviinţă”, a spus Ştefan Nanu, director general al Direcţiei Generale de Trezorerie şi Datorie Publică din Ministerul Finanțelor Publice.
Citește AICI despre suma uriașă pe care va trebui să o împrumute România din afara țării