Pandemia va întârzia cu un an intrarea României în grupul țărilor cu venituri medii – analiză Euler Hermes

„În 2020, Covid-19 a redus decalajul de prosperitate dintre ţările bogate şi cele emergente, în contextul în care ţările cu o economie puternică au fost afectate la începutul pandemiei. Cu toate acestea, pe termen mediu şi lung, consecinţele ei ar putea afecta într-o mai mare măsură pieţele emergente. Pandemia a generat o creştere a inegalităţii veniturilor între ţările bogate şi cele sărace deoarece acestea din urmă au mai puţine politici de atenuare a impactului crizei şi, totodată, un acces limitat la vaccinuri. În plus, pandemia a accelerat tendinţele structurale pe termen lung care nu vor fi favorabile multor economii emergente (…) Pe baza previziunilor de creştere economică pe termen lung pre-criză şi post-criză, analiştii prognozează că, până în 2029, Ungaria, România şi Letonia vor avea o tranziţie întârziată de câţiva ani, deşi prezenţa lor în UE va preveni intrarea în capcana veniturilor medii. Într-adevăr, România a înregistrat o creştere constantă a venitului pe cap de locuitor până în 2019. Iniţial, se prognoza că România va face tranziţia către grupul ţărilor cu venituri medii mari cel târziu în 2026, dar criza provocată de Covid-19 întârzie în acest moment prognoza cu încă un an”, se arată în raportul întocmit de Euler Hermes.

Totodată, analiştii sunt de părere că ţări precum Kazahstan, Panama şi Seychelles nu vor avea statutul de ţări cu venituri mari, dar, în mod oarecum surprinzător, Turcia şi Rusia ar putea atinge acest statut mai devreme decât previziunile anterioare, datorită stimulentelor fiscale.

Mai mult, analiza tendinţelor de recuperare pe termen lung realizată de Euler Hermes a identificat zece ţări (Argentina, Bulgaria, Columbia, Croaţia, Grecia, Laos, Nigeria, Slovacia, Trinidad şi Tobago, Uruguay) care se află sau care vor fi prinse în capcana veniturilor medii.

„Multe dintre acestea au fost, sunt şi vor fi incluse în grupul ţărilor cu venituri medii în perioada 1950-2029. Grecia, Trinidad şi Tobago au fost printre economiile care au trecut de la grupul cu venituri mari la cel cu venituri medii înainte de criza Covid-19 (…) Cele două ţări sud-americane, Argentina şi Columbia, de exemplu, au o penetrare semnificativ mai mică în asigurări decât cea mai bogată ţară din regiune, Chile. În medie, în ultimii 25 de ani, diferenţa a fost între 1,3 puncte procentuale (Argentina) şi 1,7 puncte procentuale (Columbia). Situaţia este similară în cele trei ţări est-europene Bulgaria, Croaţia şi Slovacia. Comparativ cu Cehia şi Polonia (media neponderată), penetrarea asigurărilor a fost cu aproximativ jumătate de punct procentual mai mică în trecut”, se precizează în document.

Potrivit sursei, multe dintre ţările care au trecut cu succes la statutul de ţări cu venituri mari au pieţe de asigurări puternice, iar acest lucru nu este o coincidenţă: pieţele de asigurări contribuie în mod semnificativ la rezilienţă, la capacitatea crucială de a face faţă crizelor, facilitând astfel ţărilor mai sărace posibilitatea de a scăpa de capcana veniturilor medii.

„În acest context, industria asigurărilor trebuie să contribuie la eliminarea decalajelor concentrându-se pe produse mai simple, pe prevenirea riscurilor şi construirea de parteneriate între sectorul public şi cel privat, fie că este vorba de protecţia riscurilor sau de investiţii în infrastructură. Mai multe studii au demonstrat că o penetrare mai mare a asigurărilor este asociată cu o recuperare semnificativ mai rapidă şi cu consecinţe mai mici pe termen lung. Totodată, asigurările facilitează semnificativ accesul la credit. Furnizorii de asigurări de viaţă sunt intermediari financiari importanţi şi, prin urmare devin şi o sursă importantă de capital pe termen lung care permite investiţii atât la nivel macro, cât şi la nivel micro”, notează specialiştii.

Conform analizei de specialitate, Bahrain, Cehia, Estonia, Lituania, Malta, Polonia, Portugalia, Arabia Saudită, Slovenia şi Coreea de Sud sunt ţări care au trecut cu succes de la venituri medii la venituri mari în perioada 1995 – 2019.

„Analiştii previzionează că populaţiile din ţările mai bogate vor fi în mare măsură imune în 2022 şi se aşteptă ca interacţiunea socială să revină la normal, la începutul anului viitor. Pentru ţările emergente, această etapă este încă departe, Covid-19 continuând să împiedice dezvoltarea economică în următorii doi ani. La acestea se adaugă creşterea rapidă a datoriei publice, care limitează sfera de acţiune, mai ales dacă ratele dobânzilor încep să crească în următorii ani. Acest lucru ar reprezenta, de asemenea, o povară disproporţionată pentru ţările mai sărace. În plus, este posibil ca pandemia să fi accelerat tendinţele structurale pe termen lung, care nu vor fi favorabile multor economii emergente”, relevă concluziile Euler Hermes.

Totodată, succesul noilor state membre UE în ascensiunea pe scara veniturilor sugerează că angajamentele externe pentru reforme structurale şi instituţionale profunde şi ample reprezintă o soluţie eficientă pentru ţările cu venituri medii. Procesul de aderare la UE îi obligă pe candidaţi să se ocupe sistematic de îmbunătăţirea mediului politic, de afaceri şi investiţional. În timpul acestui proces şi după aderarea la UE, o nouă ţară membră beneficiază apoi de integrarea puternică în comerţul regional, de transferul de tehnologie, de inovare şi de riscuri de finanţare reduse.

În acest context, analiştii Euler Hermes se întreabă dacă povestea de succes a ţărilor membre UE ar putea fi un model pentru ţările cu venituri medii din alte regiuni.

„În teorie, aceasta ar fi o recomandare bună pentru factorii de decizie politică de pe pieţele emergente din alte părţi. De fapt, fondatorii unor instituţii regionale precum ASEAN şi APEC din Asia şi Mercosur din America Latină au intenţionat să creeze zone economice comune după modelul UE. În practică, totuşi, pare să existe puţine posibilităţi de realizare în lumea actuală. APEC şi ASEAN oferă o anumită ancorare pentru pieţele emergente din Asia, dar în principal în ceea ce priveşte aprofundarea comerţului între economiile membre respective. Dar, dincolo de comerţ, valorile politice şi normele instituţionale semnificativ diferite, precum şi conflictele transnaţionale din regiune vor împiedica integrarea mai profundă şi acordurile puternice care ar accelera reformele”, apreciază consultanţii.

Compania Euler Hermes este liderul mondial în domeniul soluţiilor de asigurare a creditelor şi specialist în domeniile acoperirii şi asigurării creditelor. Societatea cu sediul social la Paris este prezentă în peste 50 de ţări şi are mai mult de 5.800 de angajaţi.

În 2020, tranzacţii globale ale companiei Euler Hermes, membru cu drepturi depline ale Grupului Allianz, au reprezentat 824 miliarde de euro.