Această schemă, denumită Next Generation EU, este compusă dintr-un mix de granturi şi împrumuturi pentru fiecare din cele 27 de state membre UE, iar banii sunt strânşi, pentru prima dată în istoria UE, prin emiterea de obligaţiuni comune, instrumente cerute de multă vreme de pieţele financiare. Guvernele statelor membre investesc banii de la Next Generation EU în proiecte care au legătură cu tranziţia la economia verde, digitalizarea şi rezilienţa economică. Schema a început în 2021 şi se va încheia în 2026.
„Este foarte important să înţelegem ce va urma, după 2026. Nu cred că nevoia de sprijin comun pentru obiective comune şi proiecte comune se va încheia în 2026”, a spus Gentiloni într-o conferinţă de presă. „Desigur că nu propun ca Next Generation EU să devină un instrument permanent, dar spun că, probabil, următoarea Comisie va trebui să aibă o discuţie cu privire la ce va urma”, a adăugat Gentiloni.
Mandatul actualei Comisii Europene, din care face parte şi Gentiloni, se va încheia în luna octombrie, când urmează să preia atribuţiile o nouă Comisie, în cadrul căreia guvernele statelor membre îşi vor desemna reprezentanţii în calitate de comisari.
Oficiali de la mai multe instituţii UE precum şi o serie de guverne europene şi-au exprimat sprijinul faţă de ideea înfiinţării unui mecanism UE care să finanţeze proiecte de interes comun european, precum transporturile, energia, securitatea şi apărarea, precum şi proiecte care să facă blocul comunitar mai competitiv. Însă extinderea împrumuturilor comune este respinsă de Germania, ţară a cărei Curte Constituţională a decis în luna decembrie 2022 că emiterea de obligaţiuni comune în contextul pandemiei poate fi acceptată numai cu caracter excepţional şi nu poate fi utilizată pentru a finanţa obiective politice.
Totuşi, în condiţiile în care UE se confruntă cu numeroase provocări, de la majorarea cheltuielilor cu apărarea, construirea de infrastructuri energetice comune pentru asigurarea lanţurilor de aprovizionare, atragerea de investiţii şi cele mai recente tehnologii, mai mulţi lideri europeni, inclusiv preşedintele Emmanuel Macron, vorbesc în mod deschis despre nevoia unor noi împrumuturi comune.
De asemenea, fostul premier al Italiei, Mario Draghi, care în prezent pregăteşte un raport destinat creşterii competitivităţii blocului comunitar, este în favoarea unor noi împrumuturi comune, un punct de vedere care este posibil să se reflecte în recomandările din raportul aşteptat să fie publicat în luna iunie.
Sursa foto: Flickr