Grecia va anunţa la 20 aprilie planurile de recapitalizare a băncilor

Oficialul elen, care se află în Cipru pentru o vizită de două zile, le-a declarat ziariştilor că executivul de la Atena va lua imediat decizii privind majorarea capitalului băncilor, într-un plan care va fi implementat începând cu luna septembrie.

‘Pe lângă discuţiile privind recapitalizarea şi restructurarea sistemului bancar, guvernul se va concentra în următoarele săptămâni pe implementarea exactă a proiectului de buget şi finalizarea studiului privind reducerea cheltuielilor în perioada 2013-2014, care vor constitui baza deciziilor ce vor fi adoptate de următorul guvern’, a explicat Lucas Papademos.

Grecia va reduce cheltuielile de stat cu aproximativ 12 miliarde de euro până în 2014 pentru a îndeplini condiţiile impuse de UE şi FMI în schimbul pachetului de asistenţă financiară, a anunţat săptămâna trecută premierul elen Lucas Papademos.

Grecia s-a angajat în 2010 să-şi reducă deficitul public în schimbul primului pachet de asistenţă financiară de la UE şi FMI, de 110 miliarde de euro. De la 15% din PIB în 2009, Grecia vrea să ajungă la un deficit sub limita de 3% impusă de UE până în 2014.

Grecia presează acţionarii să recapitalizeze băncile cu miliarde de euro, pentru a nu le naţionaliza

Guvernul elen face presiuni asupra acţionarilor băncilor să contribuie cu miliarde de euro la recapitalizarea acestora, pentru a putea evita naţionalizarea în cadrul componentei pentru sectorul financiar a pachetului de ajutor extern de 130 miliarde de euro de la creditorii internaţionali.

Investitorii vor afla săptămâna următoare detaliile pachetului financiar oferit de guvernul elen sectorului bancar, parte a ajutorului financiar primit de Grecia de la statele din zona euro şi FMI.

Autorităţile elene vor cu disperare ca băncile să rămână sub control privat, scrie Reuters.

Termenii care vor fi prezentaţi săptămâna următoare vor fi hotărâtori pentru decizia acţionarilor, de a participa sau nu. Dacă aceştia refuză, statul elen, puternic îndatorat, ar putea ajunge în posesia băncilor.

În cel mai pesimist scenariu, ar fi nevoie de 50 miliarde de euro, circa un sfert din PIB al Greciei, pntru consolidarea sistemului bancar. Fondurile sunt necesare din cauza pierderilor din portofoliile de împrumuturi şi din restructurarea datoriei statului către creditorii privaţi. Salavarea Greciei de la faliment, prin ştergerea unor datorii de circa 100 miliarde de euro, a lovit puternic băncile, care avea expuneri importante pe obligaţiuni ale guvernului.

Statul vrea ca cel puţin 10% din capital să fie asigurat de acţionarii băncilor prin emisiuni de drepturi, a declarat un bancher apropiat discuţiilor, pentru Reuters.

„Acţionarii mari vor fi nevoiţi să se decidă, să vină cu 10% pentru a păstra controlul. Costurile totale (ale programului pentru sectorul bancar, n.r.) ar putea ajunge la 50 de miliarde de euro”, a spus bancherul.

Disponibilitatea investitorilor de a contribui cu bani depinde de termenii şi stimulentele pe care le va oferi guvernul. Dacă aceştia nu se implică, ar putea ajunge în situaţia ca acţiunile pe care le deţin să nu mai valoreze nimic.

„Problema cu sectorul bancar este că imaginea de ansamblu rămâne neclară. Termenii recapitalizării nu au fost prezentaţi. Întrebarea este simplă: Va fi sistemul bancar naţionalizat, sau nu?”, întreabă Theodore Krintas, manager de fond la Attica Bank.

Restructurarea datoriei Greciei în martie a impus pierderi reale de 74% deţinătorilor de obligaţiuni şi a şters 22 de miliarde de euro din capitalul de rang întâi de 23,8 miliarde de euro al sistemului bancar, potrivit estimărilor FMI. Băncile elene aveau obligaţiuni ale statului în valoare de circa 45-50 miliarde de euro.

Băncile vor trebui să constituie şi provizioane mai mari pentru eventuale pierderi, sporind astfel deficitul de capital pentru a ajunge la o rată de adecvare de 9% până la sfârşitul lunii septembrie.

Banca centrală a Greciei a angajat compania de consultanţă pentru investiţii BlackRock pentru a evalua portofoliile de active ale băncilor pentru viitoare pierderi, iar rezultatele analizei sunt aşteptate în această lună.

În contextul recesiunii puternice şi a şomajului la nivelul record de 21%, calitatea activelor se deteriorează. Ponderea creditelor neperformante în sold va creşte probabil de la nivelul de 14,7%, unde se afla la sfârşitul anului, notează Reuters.

„Autorităţile vor face ce vor putea pentru a menţine băncile funcţionale şi pentur a evita naţionalizarea unde este posibil”, a declarat Alex Tsirigotis, analist la Mediobanca Securities.

Statul nu vrea să preia băncile, situaţie care ar creşte şi mai mult îndatorarea ţării.

Capitalul de care au nevoie băncile elene depăşeşte de câteva ori valoarea de piaţă a acestora, după ce cotaţiile s-au prăbuşit la bursă. Acţiunile băncilor elene au pierdut peste 77% din valoare anul trecut.

Cele mai mari patru bănci, National Bank of Greece, EFG Eurobank, Alpha Bank şi Piraeus Bank valoarează împreună doar 2,7 miliarde de euro.

Grecia a înfiinţat Fondul Elen pentru Stabilitate Financiară pentru a acorda sprijin financiar băncilor. Statul va oferi băncilor obligaţiuni guvernamentale garantate de creditorii internaţionali, preluând în schimb acţiuni cu drept de vot restricţionat şi obligaţiuni emise de bănci, care în situaţia în care capitalul va coborî sub un anumit nivel vor fi transformate în acţiuni.